Cum reduce guvernul actual deficitul bugetar?
Budapesta țintește Bucureștiul și Parisul: „Exemple negative” în politica bugetară europeană
Într-o declarație care a stârnit atenția internațională, șeful executivului ungar, Peter Magyar, a indicat public că România și Franța constituie cazuri emblematici de slăbiciune instituțională și fiscală. În cadrul unui discurs susținut în fața legislatorilor din capitala Ungariei, liderul a subliniat că dacă autoritățile nu reușesc pe o perioadă lungă a controla cheltuielile excesive, corupția și furturile, consecințele financiare pot deveni catastrofale pentru orice stat.
Aceste cuvinte au fost rostite într-o prezentare ce a durat peste două ore, în care s-a detaliat proiectul bugetar pentru anul 2027 și strategia de diminuare a deficitului. Potrivit surselor, Magyar a afirmat: „Trebuie doar să ne uităm în jurul Europei pentru a înțelege gravitatea situației. Cazurile Franței și României demonstrează exact unde se ajunge când un guvern eșuează, ani la rând, în limitarea cheltuielilor nebune, corupției și furtului”.
Obiectivul central al guvernului actual este o reducere semnificativă a deficitului.
Proiectul vizează o scădere la 4,9% din produsul intern brut în 2027, coborând de la estimarea de 7,5% pentru anul curent, nivel moștenit de predecesorul său, Viktor Orbán.
Această țintă este considerată mai ambițioasă decât previziunile analiștilor, care anticipateau un deficit de 5,3% din PIB.
Ce taxe noi se propun pentru echilibrarea conturilor publice?
Pentru a sprijini această tranziție, s-a creat o rezerva de urgență cu o valoare de 300 de miliarde de forinți, echivalent a aproximativ 826 de milioane de euro.
Până la anul 2030, strategia fiscală vizează aducerea deficitului sub limita de 3% din PIB, conform cerințelor Uniunii Europene.
Reacția piețelor a fost pozitivă: forintul, care a înregistrat cea mai bună performanță valutară în Europa Centrală în acest an, a atins un nivel record față de euro în ultimele patru săptămâni.
Proiectul bugetar include cheltuieli noi care depășesc 2.000 de miliarde de forinți, adică aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Din acest buget, 449 de miliarde de forinți sunt alocate creșterii pensiilor, iar 677 de miliarde sunt destinate majorării salariilor în sectorul public. Guvernul promite, de asemenea, dublarea alocațiilor familiale și reducerea impozitării pentru peste două milioane de cetățeni cu venituri mici.
Pentru a finanța aceste măsuri și a echilibra conturile publice, s-a propus o taxare pe avere, cu venituri estimate la 200 de miliarde de forinți. Se preconizează și o majorare a taxelor pentru companiile energetice, care ar genera încă 100 de miliarde de forinți. Impozitul pe profit va fi crescut de la 9% la 11% pentru firmele cu cifră de afaceri anuală depășind 500 de milioane de euro.
Magyar estimează că lupta împotriva corupției și controlul cheltuielilor publice ar putea genera economii echivalente cu 1,5% din PIB. Renunțarea la cheltuieli electorale și măsuri temporare introduse de guvernul anterior ar aduce o îmbunătățire suplimentară de 1,4 puncte procentuale. În total, se proiectează o creștere a soldului bugetar cu aproximativ patru puncte procentuale, din care 1,4 puncte vor fi consumate de promisiunile electorale, iar 2,6 puncte vor fi utilizate pentru reducerea deficitului.
În ceea ce privește fondurile europene, intenția este de a cheltui miliarde de euro deblocate după eliminarea reformelor din era Orbán, considerate dăunătoare democrației. Acești bani vor fi direcționați spre investiții în locuințe, infrastructură și managementul resurselor de apă, inclusiv proiecte de adaptare la schimbările climatice. Totuși, guvernul va menține subvențiile care protejează gospodăriile de scumpirea energiei, deși Bruxelles-ul a solicitat eliminarea acestei măsuri costisitoare, introduse în timpul administrației anterioare.