Miza financiară și prima victorie în instanță
Decizie amânată la ÎCCJ: Soarta restanțelor salariale ale magistraților, incertă până pe 20 august
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, din nou, să amâne verdictul final într-un litigiu complex cu Guvernul României. Miza? Achitarea restanțelor salariale ale magistraților. Noua dată stabilită pentru pronunțarea hotărârii este 20 august, o decizie care prelungește incertitudinea într-un caz cu implicații financiare uriașe, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. Acest dosar, ajuns acum în faza de recurs, a fost inițiat chiar de ÎCCJ împotriva Executivului și a Ministerului Finanțelor.
ÎCCJ acuză: încălcarea dreptului de proprietate și a separării puterilor
În luna mai, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească sumele restante. Aceste sume provin din majorări salariale acordate retroactiv, conform unor hotărâri judecătorești mai vechi. Sentința de primă instanță a subliniat clar că Executivul trebuie să ducă la îndeplinire decizia în termen de zece zile de la data la care aceasta devine definitivă. Nerespectarea acestui termen ar putea atrage sancțiuni severe, inclusiv penalități de 1% pe zi din suma datorată și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta de atunci a Înaltei Curți, Lia Savonea, instituția a argumentat că refuzul de a achita aceste sume, rezultate din hotărâri judecătorești definitive pronunțate de peste un deceniu, reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului de proprietate al magistraților. Aceștia dețin titluri executorii pentru sumele respective. Mai mult, ÎCCJ a acuzat Guvernul că, prin această atitudine, subminează principiul fundamental al separării puterilor în stat și autoritatea deciziilor judecătorești.
Guvernul contraatacă: CCR și CJUE, chemate
Pe parcursul procesului, reprezentanții Guvernului au intervenit cu o serie de solicitări importante. Una dintre ele a vizat sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) cu o excepție de neconstituționalitate, referitoare la anumite prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul a cerut CCR să clarifice dacă o instanță poate impune Guvernului alocarea de fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este conform Constituției ca instanțele să stabilească drepturi salariale care depășesc limitele bugetare aprobate prin legea anuală a bugetului de stat.
Conflict constituțional sesizat de premierul interimar
În plus, Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară, cerând suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către instanța europeană.
La începutul lunii iulie, mai precis pe 2 iulie, premierul interimar de la acea dată, Ilie Bolojan, a anunțat că Executivul a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Acest conflict a fost identificat între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, subliniind tensiunile existente între cele două puteri ale statului. Bolojan a susținut, în contextul acestei sesizări, că instanța ar fi depășit anumite competențe.