De ce a reacționat MAE?
Declarațiile Alice Weidel, șefa partidului german AfD, care a acuzat cetățenii români din Germania de exploatare a sistemului de protecție socială, au declanșat o reacție imediată din partea Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Autoritățile bucureștene au subliniat că urmăresc cu atenție toate declarațiile publice care țintesc comunitatea românească din afara granițelor țării, inclusiv cele rostitoate pe teritoriul german.
MAE a pus în evidență rolul esențial al românilor în economia și în viața socială a statului gazdă, menționând că prezența lor este valorizată atât de autoritățile locale, cât și de angajatorii din regiunile respective.
Ce a spus comunicatul?
În comunicatul oficial, instituția a afirmat că nu este acceptabil ca prezența cetățenilor români în alte state membre ale Uniunii Europene să fie folosită ca instrument de campanie politică. MAE respinge orice instrumentalizare politică a prezenței cetățenilor români în țările UE.
Menținem un dialog diplomatic constant cu autoritățile publice, inclusiv pentru a transmite reacția la declarațiile discriminatorii, a precizat ministerul.
Contextul acestei reacții se leagă de un mesaj publicat de Alice Weidel pe platforma X la data de 28 octombrie. În acest post, lidera AfD a enumerat diverse forme de sprijin statal, precum alocațiile pentru copii, ajutorul social de bază și asistența medicală, acuzând migranții români că „jefuiesc” sistemul.
Ce a scris Weidel pe X?
Ea a invocat exemplul orașului Magdeburg, unde, conform afirmațiilor sale, cheltuielile pentru aceste beneficii au crescut de 20 ori, atingând suma de trei milioane de euro anual.
Reacția diplomatică se înscrie într-o serie de incidente similare din ultimele luni, în care politicieni de dreapta în Germania au folosit tema migrației ca argument electoral. Autoritățile românești au solicitat clarificări oficiale de la partea germană, subliniind că cetățenii români contribuie activ la piața muncii, ocupând poziții cheie în sectoare precum construcția, transportul și serviciile.
Această poziție se bazează pe datele Eurostat, care arată o rată a forței de muncă a românilor în Germania de peste 70%, mult mai mare decât media națională a țării gazdă.