Cum construim punți în loc de ziduri?
Luca Niculescu, diplomatul recent numit prim-ministru, a prezentat viziunea sa pentru viitorul executiv, punând accent pe necesitatea unei alianțe solide orientate spre integrarea europeană. Nominalizarea sa a fost făcută de președintele Nicușor Dan, după o serie de consultări cu formațiunile parlamentare de la Cotroceni.
Șeful statului a justificat alegerea, susținând că Niculescu oferă cele mai mari garanții de a reuși să creeze o majoritate de guvernare coezivă.
În cadrul primelor sale declarații publice, noul premier a recunoscut importanța sarcinii asumate, declarând că prioritatea absolută este stabilirea unei baze parlamentare care să susțină un cabinet ferm ancorat în spațiul euroatlantic. El a anunțat intenția de a negocia cu toate partidele din Parlament pentru a finaliza un program de guvernare realist și executabil. Niculescu a subliniat că, deși nu poate promite soluții magice, se angajează să aducă seriozitate în administrarea fondurilor publice și predictibilitate pentru mediul economic.
Printre obiectivele sale figurează și accelerarea ritmului de implementare a reformelor și a investițiilor, precum și transformarea statului într-o instituție eficientă, menită să servească interesul tuturor cetățenilor români.
Contextul geopolitic actual, marcat de conflictul de la granița estică, impune, conform lui Niculescu, o atitudine fermă și o claritate strategică în apărarea țării. El a evidențiat faptul că un stat puternic este, prin definiție, un stat mai bine protejat, iar rezistența la manipularea informațională și la dezinformare devine o componentă esențială a securității naționale.
Premierul a insistat pe ideea de a consolida „anticorpii” societății civile împotriva valurilor de dezinformare.
Ca model de colaborare inter-instituțională și politică, Niculescu a invocat experiența aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Ce modele de colaborare inter-instituțională și politică?
El a descris acest demers ca fiind cel mai important proiect al țării, după intrarea în NATO și în Uniunea Europeană, realizat prin efortul comun al partidelor politice, al administrației centrale și locale din ultimii patru ani.
Această perioadă a demonstrat capacitatea de a lucra împreună pentru un obiectiv comun, depășind divergențele ideologice.
Reacțiile din opoziție și din partea altor forțe politice au fost variate. Dominic Fritz, reprezentant al USR, a anunțat că partidul său nu va sprijini un guvern care să includă miniștri din PSD sau care să fie controlat de această formațiune.
Victor Ponta, propus inițial pentru funcția de premier de către grupul UPR, a comentat că președintele a fost foarte atent la profilul ales.
Diana Șoșoacă, care s-a auto-propus pentru conducerea executivului, a susținut că nimeni nu va vota un guvern condus de ea din teama de a ajunge în închisoare.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a criticat decizia, afirmând că aceasta sfidează matematica parlamentară, în timp ce George Simion, din partea AUR, l-a comparat pe Niculescu cu o marionetă legată de Franța, notând lipsa voturilor din partea formațiunii sale.
Despre patrimoniul lui Luca Niculescu s-au publicat detalii care includ proprietăți imobiliare în București și Mangalia, o casă de vacanță și sume de bani existente în conturile bancare personale. Toate aceste evenimente și declarații s-au desfășurat în data de 5 octombrie 2026, ora 21:15, într-un context politic tensionat, marcat și de protestele pro-Georgescu în fața Arestului Central.