Nicușor Dan a mediat conflictul?
Guvernarea viitoare condusă de Luca Niculescu pune în prim-plan protecția categoriilor vulnerabile, în special a vârstnicilor cu venituri modeste, alături de o reformă profundă a sistemului remunerativ din sectorul public. Premierul desemnat a confirmat sâmbătă că documentul strategic de guvernare, încă în faza de finalizare, va contura măsuri concrete pentru îmbunătățirea puterii de cumpărare a cetățenilor.
Accentul principal cade pe cei care suportă cel mai dur impact al inflației: pensionarii cu sume reduse. Niculescu a subliniat necesitatea de a reactiva procesul legislativ pentru adoptarea unei noi legi privind salarizarea unitară, un demers care s-a întârziat și a generat pierderi financiare semnificative în ultimii ani.
În prezent, echipa de lucru a noului premier detaliază programul politic care urmează a fi prezentat oficial. O direcție majoră identificată constă în găsirea mecanismelor prin care să crească veniturile populației, cu atenție specială acordată celor care primesc pensii mici. „Obiectivul nostru este de a identifica grupurile sociale care suferă cel mai mult din cauza scumpirilor generale”, a explicat Niculescu, adăugând că prețurile au crescut disproporționat față de capacitatea de plată a acestor categorii.
Măsurile propuse sunt considerate esențiale pentru că creșterea costurilor de viață a lovit direct familiile și indivizii cu bugete strâmte, iar pensionarii se află în prima linie a acestei vulnerabilități economice.
Pe lângă aspectul social, agenda economică a noului guvern include reînființarea discuțiilor privind Legea salarizării unitare. Acest subiect a fost pe scena politică din România timp de ani, dar nu a reușit să capete o formă finală și operativă. Acum, el revine cu forță în lista priorităților.
Lucrul vizat de premierul desemnat este construirea unui cadru legal mai just și previzibil pentru funcționarii publici, cu un calendar de implementare realist, adaptat realităților curente. Este important de menționat că eșecul în adoptarea acestei legi a reprezentat un punct critic în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul-limită stabilit inițial, august, a fost depășit fără ca negocierile interpartnice să ducă la un acord concret.
Aspectul social a fost inclus!
Președintele Nicușor Dan a încercat să medieze conflictul, dar fără succes, ceea ce a dus la pierderea a 770 de milioane de euro pentru statul român. Șeful statului a atribuit această rată de eșec responsabililor politici din PSD, PNL, USR și UDMR.
Situația pensiilor rămâne o temă extrem de sensibilă pentru economia românească. Deși indicele prețurilor a înregistrat o escaladare alarmantă, veniturile lunare ale vârstnicilor au stagnat din anul 2024.
Chiar dacă legislația existentă impune indexarea periodică, guvernele anterioare au ales să înghețe nivelul acestor sume.
Pentru a compensa parțial lipsa de creștere reală a pensiilor, statul a distribuit în anii următori diverse forme de sprijin, inclusiv ajutoare pentru achiziționarea alimentelor și a energiei. Mecanismul legal prevede ca punctul de referință să fie indexat anual cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Cu toate acestea, valoarea acestui punct de referință s-a menținut constantă la 81 de lei pe parcursul întregului an 2026, o decizie care a accentuat sentimentul de nedreptate în rândul beneficiarilor.