Cât de adânc e groapa bugetară a României?
Budapesta a ales să folosească exemplul României pentru a sublinia consecințele financiare ale unei gestiuni publice deficitare.
Într-o adresare către parlamentarii de la Budapesta, noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, a punctat că risipa banilor de stat, corupția și pierderea controlului asupra deficitului bugetar pot aduce orice țară pe marginea unei crize economice grave.
Această intervenție a avut loc în timpul dezbaterilor legate de proiectul bugetar pentru anul 2027, prin care executivul ungar se angajează să reducă drastic nivelul datoriilor publice.
În cadrul discursului său, Magyar a invocat explicit atât România, cât și Franța, pentru a ilustra ce se întâmplă când o administrație eșuează în a menține în frâu cheltuielile nejustificate și în a lupta împotriva abuzurilor. Potrivit agenției de știri Reuters, premierul a afirmat că este suficient să privim în jurul nostru, în Europa, pentru a înțelege dimensiunea provocării și ce este în joc.
El a subliniat că istoria recentă a acestor două țări arată exact unde se ajunge când un guvern nu reușește, an după an, să controleze cheltuielile excesive și să combată corupția.
Această critică directă la adresa modului în care România a gestionat finanțele sale publice vine într-un moment în care Bucureștiul se luptă pentru a stabiliza situația bugetară după o lungă perioadă de instabilitate politică. România rămâne printre țările cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană.
Conform estimărilor Comisiei Europene din mai 2026, deficitul bugetar românesc ar trebui să ajungă la 6,2% din produsul intern brut în acest an, după ce a atins 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Pentru anul viitor, 2027, autoritățile europene prevăd un deficit de 5,8% din PIB, un nivel considerabil deasupra limitei de 3% impusă de regulile fiscale ale UE.
Promisiuni mari și taxe noi la Budapesta?
Pe de altă parte, guvernul de la Budapesta și-a fixat ca obiectiv scăderea deficitului ungar de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Anterior, analiștii citați de Reuters prevăzuseră un nivel de 5,3% pentru anul viitor. Noul prim-ministru promite o reducere a deficitului fără a renunța la creșterea pensiilor și a salariilor.
Planul prezentat de Péter Magyar este extrem de ambițios. Executivul intenționează să descrească puternic deficitul și, simultan, să introducă noi cheltuieli sociale în valoare de peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari.
Bugetul pentru 2027 include majorări ale pensiilor în valoare totală de 449 de miliarde de forinți, creșteri salariale pentru funcționarii publici de 677 de miliarde de forinți, dublarea alocațiilor familiale și reduceri de taxe pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.
Pentru a finanța aceste măsuri, Magyar propune implementarea unui impozit pe avere, majorarea taxelor pentru companiile din sectorul energetic și creșterea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu cifră de afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro. Premierul susține că lupta împotriva corupției și reducerea cheltuielilor excesive din sectorul public ar putea genera economii echivalente cu 1,5% din PIB.
În plus, eliminarea unor cheltuieli electorale și a măsurilor temporare introduse de fostul guvern condus de Viktor Orbán ar urma să îmbunătățească soldul bugetar cu încă 1,4 puncte procentuale.
În ansamblu, Magyar estimează o îmbunătățire a balanței fiscale cu aproximativ patru puncte procentuale, dintre care 2,6 puncte vor fi alocate pentru reducerea deficitului, iar restul pentru îndeplinirea promisiunilor electorale. Obiectivul de reducere a deficitului este o piesă cheie în strategia noului guvern de a pregăti Ungaria pentru adoptarea monedei euro.
Executivul ungar vizează coborârea deficitului sub limita europeană de 3% din PIB până în 2030, în timp ce analiștii consideră că intrarea în zona euro ar putea deveni o realitate în 2032 sau 2033.
Anunțul privind noua țintă bugetară a declanșat o apreciere a forintului, moneda Ungariei atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni în raport cu euro. Totuși, piețele financiare rămân așteptătoare, dorind să vadă dacă promisiunile se vor concretiza.
„Ținta de deficit de 4,9% pare oarecum superioară așteptărilor pieței înaintea anunțului, deși întrebarea esențială este acum dacă va fi posibilă realizarea acesteia”, a declarat Yvette Babb, administrator de fonduri la William Blair, pentru Reuters.