Acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea investițiilor în infrastructură și transport
Conferința ONU privind schimbările climatice, organizată în acest an la Antalya, Turcia, este a 31-a ediție a întâlnirii internaționale în care guvernele negociează măsuri comune împotriva încălzirii globale. Discuțiile vor dura până la 20 noiembrie.
Unul dintre principalele pietre de referință ale acestor discuții este Acordul de la Paris din 2015, prin care statele au convenit să limiteze creșterea temperaturii globale la un maxim de 2 grade Celsius și să depună eforturi pentru a o menține la 1,5 grade deasupra nivelurilor pre-industriale.
Președintele Conferinței ONU privind schimbările climatice 2025, COP30, Andre Correa do Lago, consideră că guvernele trebuie să treacă de la negocieri la punerea în aplicare a măsurilor luate.
Avem nevoie ca guvernele să înceapă să ia măsuri, a spus el pentru Reuters.
Oficialul a spus, de asemenea, că lupta împotriva schimbărilor climatice necesită implicarea miniștrilor finanțelor, infrastructurii și transportului, împreună cu cei responsabili pentru mediu.
Acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea investițiilor în infrastructură și transport, precum și schimbările în modul în care guvernele gestionează politicile climatice. În opinia sa, reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili și limitarea deprecierii sunt esențiale pentru limitarea încălzirii globale.
În prealabil la conferință
În prealabil la conferință, Climate Analytics a Germaniei a publicat un raport care arată că reducerea emisiilor de metan și alte poluanți care contribuie la încălzirea globală rapidă ar putea încetini încălzirea globală cu aproximativ 12% până în 2035.
Potrivit organizației, combinarea acestor măsuri cu o tranziție rapidă de la combustibilii fosili ar putea reduce la jumătate rata de încălzire până în anii 2030 și ar putea limita creșterea maximă a temperaturii la aproximativ 1,7 grade Celsius deasupra nivelurilor pre-industriale până la mijlocul secolului.
În ceea ce privește opinia publică, un sondaj efectuat de Banca Europeană de Investiții pe 23.000 de persoane arată că trei sferturi dintre cetățenii UE susțin o reducere rapidă a utilizării combustibililor fosili și consideră că formulatoarele de politici ar trebui să acorde prioritate acestui obiectiv. Finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice este o altă problemă.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, țările în curs de dezvoltare au nevoie de 305 miliarde de dolari pe an, dar sprijinul acordat de țările dezvoltate este cu mult mai mic decât acesta.
Contribuțiile lor au crescut cu doar un miliard de dolari în 2024, la 28,2 miliarde de dolari, potrivit Raportului ONU privind deficitul de fonduri pentru adaptarea la schimbările climatice din 2026.
Aceste resurse ar permite țărilor vulnerabile să-și protejeze populația și infrastructura de evenimente extreme, de la perioade prelungite de secetă și temperaturi periculoase până la incendii și inundații care provoacă deteriorări tot mai mari.