A fost negociată formula cu PNL, USR sau PSD?
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a avansat miercuri, în cadrul unei declarații la Parlament, o alternativă neconvențională pentru depășirea impasului politic actual. Liderul minorității maghiare sugerează formarea unui executiv compus exclusiv din funcționari publici cu o vechime în serviciu de între 25 și 30 de ani.
Acești administratori, care au lucrat sub diferite guverne, inclusiv PSD, PNL și PD, ar putea oferi o stabilitate necesară până la alegerile din 2028.
Hunor a subliniat că acești specialiști, care pot fi directori generali sau secretari generali adjuncți, cunosc profond procedurile administrative și au autoritate în ministerul lor, eliminând astfel necesitatea aducerii unor tehnocrati din mediul de afaceri sau al companiilor multinaționale.
În timpul intervenției sale, conform agenției Agerpres, Kelemen Hunor a enumerat cele trei scenarii posibile pentru viitorul cabinet de miniștri. Prima opțiune este un guvern politic, centrat în jurul PSD, cu un prim-ministru pe care președintele îl va desemna, deși liderul UDMR nu are încă informații precise privind numele ales de șeful statului.
A doua variantă, menționată anterior de către Daniel Bolojan, ar fi un guvern tehnocrat, însă Hunor își exprima dubii privind proveniența și criteriile de selecție ale acestor tehnocrați.
A treia posibilitate, pe care o consideră cea mai plauzibilă ca alternativă intermediară, este tocmai „guvernul instituțional” format din funcționari experimentați.
Acest tip de executiv nu ar fi neapărat tehnocrat, ci ar fi alcătuit din oameni din ministeriale care, după mandat, își pot continua cariera în administrația publică centrală.
Hunor susține că funcționarii adevărați sunt greu de controlat de partide, dar au avantajul cunoașterii sistemului și a procedurilor, oferind autoritate naturală în domeniile lor.
Iată a treia posibilitate pe care o consideră!
Când a fost întrebat dacă această formulă a fost deja negociată cu liderii PNL, USR sau PSD, președintele UDMR a precizat că ideea nu este încă o propunere formală. El a explicat că nu a avut întâlniri recente cu președintele României sau cu alți colegi de coaliție, motiv pentru care nu a putut discuta detaliat acest scenariu.
Totuși, Hunor a insistat că nu este o propunere oficială, ci doar un punct de vedere exprimat public, alături de celelalte două variante vehiculate anterior: guvernul politic și cel tehnocrat.
Liderul UDMR a estimat că echipa care va fi instalată la Palatul Victoria are șanse mari să rămână în funcție până în anul 2028. Motivația sa este simplă: nicio tabără parlamentară nu va dori să declanșeze o nouă criză politică după jumătatea ciclului legislativ. În contextul consultărilor de joi, Hunor a trecut în revistă numele care vor fi luate în considerare de președinte. Deși decizia finală aparține șefului statului? Deși decizia finală aparține șefului statului, toate partidele își vor menține, probabil, candidații propuși inițial: UDMR susține pe Siegfried Mureșan, iar PSD pe Sorin Grindeanu.
Un alt aspect important abordat de Kelemen Hunor a fost riscul ca partidele să nu reușească să strângă majoritatea necesară pentru votarea noului guvern. Liderul UDMR a respins ideea ca vina să fie atribuită exclusiv președintelui Nicușor Dan.
Conform interpretării sale constituționale, responsabilitatea de a obține majoritatea aparține exclusiv aleșilor din Legislativ, nu președintelui. Președintele are obligația de a desemna un candidat după consultări, iar Parlamentul are sarcina de a vota sau nu noul cabinet. Hunor a subliniat că, constituțional, responsabilitatea nu este a președintelui, chiar dacă există elemente de orgoliu și competiție între actorii politici.
Nevoia unui guvern este imperativă, dar Hunor și-a recunoscut limitele, având la dispoziție doar 30 de voturi cu care poate influența sau nu rezultatul final.
În încheiere, liderul UDMR a reafirmat că niciun partid, în mod individual, nu deține o forță suficientă pentru a impune propria voință în procesul de formare a guvernului. PSD, ca grup parlamentar, are cei mai mulți membri în Parlament, urmat de restul coaliției. Cu toate acestea, dacă se adună voturile PNL, USR și UDMR, suma acestora depășește numărul de voturi al PSD.
Totuși, această superioritate numerică combinată nu conferă o putere decisivă, deoarece, în acest moment, nu există un acord comun dintre aceste formațiuni, nici măcar în ceea ce privește numele prim-ministrului propus, Siegfried Mureșan.
Lipsa unui consens între partenerii de coaliție rămâne, astfel, principalul obstacol în calea stabilizării politice.