Victoria Stoiciu a clarificat prin comunicat oficial!
Autoritățile legislative din România se confruntă cu o dezbătere intensă privind statutul juridic al posesiei de substanțe psihotrope destinate utilizării personale, o temă care a generat opțiuni politice divergente între principalele partide. Proiectul de lege, recent introdus în dezbatere parlamentară, propune o schimbare fundamentală de paradigmă: trecerea de la regimul penal la unul administrativ-sanitar pentru simplii consumatori, idee care a fost respinsă ferm de reprezentanții PSD, PNL și AUR.
Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Senat de către trei parlamentari: Victoria Stoiciu, care nu mai face parte din grupul PSD, liderul liberalilor din Camera Superioară, Daniel Fenechiu, și Cristian Ghinea, reprezentant al USR. Scopul central al textului este eliminarea pedepselor cu închisoarea pentru deținerea de droguri în scop personal, înlocuind aceste sancțiuni cu amenzi contravenționale. Conform propunerilor, valoarea amenzii va oscila între 1.000 și 3.000 de lei, suma exactă fiind determinată de natura substanței implicate. Procesele de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extracție, preparare, transformare, achiziționare sau deținere exclusiv pentru uz propriu vor fi sancționate astfel.
Pentru situațiile în care persoanele traversează frontiera națională cu substanțe destinate consumului personal, amenda va fi mai ridicată, situându-se în intervalul de 1.500 la 3.500 de lei.
Victoria Stoiciu a clarificat, printr-un comunicat oficial, că dezincriminarea nu echivalează cu legalizarea totală sau cu o atitudine lenientă, ci reflectă dorința de a aborda consumul ca pe o problemă medicală, în linie cu evidențele internaționale. Ea a subliniat necesitatea realocării resurselor statului, direcționând eforturile către combaterea traficului și sprijinirea celor cu nevoie de asistență.
Argumentele inițiatorilor se bazează pe date statistice alarmante.
Dosarele privind drogurile constituie aproximativ două treimi din volumul de activitate al Direcției Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), iar în 80% dintre aceste cazuri, inculpații sunt simpli consumatori, nu marii traficanți.
Tendința este una ascendentă: numărul condamnărilor definitive pentru deținere în scop personal a crescut constant în deceniul trecut, ajungând la 520 de cazuri în anul 2025, un ritm de creștere mai rapid decât cel înregistrat la infracțiunile de trafic.
Legea va aduce beneficii majore justiției și sănătății?
Inițiatorii susțin că aparatul penal s-a concentrat excesiv asupra consumatorilor, în detrimentul luptei cu rețelele de trafic.
Expunerea de motive menționează că România tratează o problemă de sănătate publică cu instrumente penale, deși criminologia și medicina demonstră că severitatea pedepsei nu influențează semnificativ descurajarea sau gestionarea consumului.
Adoptarea legii ar aduce beneficii majore sistemului de justiție și sănătate publică. Poliția, parchetele și instanțele ar fi eliberate de zeci de mii de dosare, permițând concentrarea resurselor pe crima organizată și marele trafic.
Presiunea asupra penitenciarelor supraaglomerate ar scădea, reducând populația încarcerată. Accesul voluntar la tratament s-ar îmbunătăți, contribuind la scăderea transmiterii HIV și a hepatitei C.
Tinerii ar fi protejați de impactul pe termen lung al unei condamnări penale, care multiplică de șaisprezece ori riscul unor consecințe negative la angajare, fără a reduce proporțional consumul.
Proiectul prevede, de asemenea, implicarea forțelor de ordine în evaluarea medicală a celor surprinși cu droguri pentru uz personal, evaluare ce devine obligatorie pentru minori. Traficul de droguri rămâne o infracțiune, cu pedepse neschimbate, delimitarea făcându-se pe baza probelor. Un alt element inovator este posibilitatea ca unitățile sanitare să ofere spații supravegheate unde persoanele cu dependență diagnosticată pot consuma substanța în condiții de siguranță.
Reacția politică a fost una de respingere în masă. Deputații și senatorii din PSD, AUR și PNL au contestat inițiativa, considerând că modificările propuse nu se potrivesc cu viziunea lor actuală asupra justiției și ordinii publice, ceea ce pune în pericol adoptarea imediată a textului legislativ.