Ce spune ministrul despre punctul de plecare?
Lia-Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a intrat în lupta publică pentru a clarifica statusul impozitării locale. Mesajul este clar: taxele aferente locuințelor nu vor suferă modificări majore până la finele lui 2027.
Poziția contrazice direct așteptările generate de programul de guvernare și de obligațiile asumate de România în cadrul PNRR.
Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, edilul social-democrat a demistificat ideea conform căreia, de la 1 ianuarie 2027, contribuabilii ar fi obligați să plătească impozite calculate strict pe baza valorii de piață.
De ce Craiova nu poate face excepție?
Vasilescu argumentează că tranziția către noul sistem de calcul este, în prezent, o imposibilitate juridică și logistică. Punctul de plecare este declarația oficială a ministrului Nazare, rostită în timpul audierilor parlamentare.
Șeful de la Finanțe a confirmat explicit că noua metodologie nu va fi pusă în practică în 2027. Argumentul tehnic central este dependența totală de platforma informatică „RO E-Proprietate”. Sistemul este esențial pentru determinarea corectă a noilor taxe, dar termenul limită pentru implementare coincide cu începutul anului 2027.
Chiar dacă aplicația ar fi funcțională la acea dată, ea nu mai poate influența calculul impozitelor pentru același an. Consiliile județene și municipale sunt obligate să aprobe cotele fiscale încă de la finalul lui 2026.
O noutate sau o moștenire veche?
Situația din Craiova ilustrează perfect această constrângere de timp. Autoritățile locale au inițiat deja demersurile pentru stabilirea taxelor anului următor. Documentele sunt programate să fie publicate pe site-ul instituției în ziua de luni, cu aprobarea finală având loc în noiembrie. Dacă taxa este fixată în forma actuală la sfârșitul lui 2026, orice modificare ulterioară, inclusiv recalcularea pe baza valorii de piață, devine o formalitate imposibilă după intrarea în vigoare a noului an fiscal.
Edilul a insistat că regimul de taxare bazat pe valoarea de piață nu este o noutate adusă de actuala conducere executivă condusă de Niculescu. Discuțiile sunt mai vechi, fiind incorporate în documentele prin care România și-a asumat responsabilități internaționale înainte de constituirea guvernului actual. Măsura figurează nu doar printre jaloanele PNRR, ci și în angajamentele luate în cadrul procesului de aderare la OCDE. De asemenea, Vasilescu a evocat OUG 16/2022, un act normativ care propunea calcularea impozitelor pe baza grilelor notariale, dar care, în cele din urmă, nu a intrat în aplicare.
Cât va crește, de fapt, impozitul?
Cu privire la temerile populare legate de creșteri explozive, de până la 20 de ori, primarul a prezentat o analiză concretă specifică orașului. Pentru un apartament cu suprafață medie situat în Zona 1 din Craiova, simulările au relevat o majorare moderată, de doar 10%.
Totuși, Vasilescu a criticat dur modul în care au fost negociați termenii PNRR. Consideră că negocierile au fost slabe, nu doar în acest aspect, ci în multiple alte domenii. Această gestionare imprudentă a obligațiilor asumate de statul român generează riscuri financiare semnificative atât pentru cetățeni, cât și pentru bugetele administrațiilor locale.
Un alt subiect controversat a fost impactul real al majorării taxelor locale din anul curent. Dublarea cotelor fiscale ar fi trebuit să genereze venituri suplimentare de peste 250 de milioane de lei.
Unde s-au dus banii promiși?
Bilanțul actual arată o diferență de doar 5 milioane de lei față de anul precedent. Explicația este simplă: mulți contribuabili nu dispun de mijloace financiare suficiente pentru a acoperi aceste costuri noi.
Cazul tipic este al pensionarilor cu venituri modeste; o persoană care încasează o pensie de 2.000 de lei se află într-o situație aproape imposibilă de a achita impozitele deja majorate.
Critica s-a extins și asupra mecanismului de redistribuire a fondurilor publice.
Cine câștigă și cine pierde la redistribuire?
Olguța Vasilescu a subliniat că, la nivel național, administrațiile locale au suferit o pierdere estimată la 3 miliarde de lei, iar o parte din aceste sume a fost transferată către Municipiul București.
Din bugetul local al Craiovei, de exemplu, au fost retrase 10 milioane de euro, direcționate spre bugetul central de stat.
Primărița a considerat inechitabil principiul prin care se preiau fonduri de la comunitățile defavorizate, unde chiar și cheltuielile de bază, cum ar fi iluminatul public, devin greu de suportat, doar pentru a finanța cea mai puternică primărie din țară.