Cum a fost demis Guvernul Bolojan pe 5 mai?!
Instanța supremă a țării, ICCJ, este așteptată să emită o hotărâre decisivă în această zi de joi, după ce procesul a fost amânat de șase ori consecutiv. Subiectul principal al dezbaterii juridice vizează datoriile salariale restante ale personalului magistratic, scadențate în anul curent, 2026.
Disputa a pornit de la o sentință anterioară a Curții de Apel din București, emisă la data de 5 mai, prin care Executivul, alături de Ministerul Finanțelor, a fost obligat să asigure integral resursele financiare necesare pentru plata acestor sume.
Această obligație includea posibilitatea utilizării rectificării bugetare, dacă situația o impune. Conform declarațiilor premierului interimar, Ilie Bolojan, volumul total al fondurilor care urmează a fi decontate se cifrează la 4,8 miliarde de lei.
Decizia finală a instanței supreme va fi anunțată cu o zi înainte de data în care Curtea Constituțională a respins ca fiind inadmisibilă plângerea depusă de Bolojan, prin care acesta încerca să soluționeze un conflict de natură constituțională dintre Guvern și ICCJ.
Contextul acestei lupte juridice s-a cristalizat în 5 mai, data la care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. În aceeași zi, instanța de apel din capitală a dat câștig de cauză cererii formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, impunând Executivului și Ministerului Finanțelor sarcina de a acoperi restanțele salariale ale magistraților pentru perioada 2026.
Judecătorii de la Curtea de Apel au specificat clar că alocarea sumelor trebuie făcută integral, fără tăieri, chiar și prin modificarea bugetului de stat, dacă este necesar.
Mai mult, hotărârea prevedea aplicarea unei penalități de întârziere de 1% pentru fiecare zi în care obligația nu era îndeplinită.
Pe lângă aceasta, Guvernului și Ministerului Finanțelor li s-a aplicat o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, suma rezultând devenind venit la bugetul de stat până la momentul îndeplinirii tuturor condițiilor impuse de instanță.
De ce s-a contestat hotărârea inițială la ICCJ?
Hotărârea inițială, luată încă de la primul termen al procesului, a fost contestată prin recurs la instanța supremă. Dosarul a fost inițial înregistrat la Curtea de Apel București în 30 martie 2026, când ICCJ a formulat o cerere în contencios administrativ și fiscal. Obiectivul era ca Executivul și Ministerul Finanțelor să garanteze fondurile pentru plata integrală a drepturilor restante nu doar pentru judecători, ci și pentru alte categorii profesionale îndreptățite.
Instanța de apel a stabilit un termen strict de executare de 10 zile, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În paralel, Curtea de Apel a respins ca nefondate toate excepțiile ridicate de pârâți și a acceptat cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, care participase ca intervenient în cauză.
Totodată, instanța a considerat inadmisibilă solicitarea de sesizare a Curții Constituționale, iar cererea de recuzare formulată de Ministerul Finanțelor împotriva judecătoarei Bușu Ramona a fost declarată nefondată.
Inițiativa juridică a ICCJ a apărut în contextul anunțului făcut de Ilie Bolojan pe 19 martie, când a declarat că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD referitoare la pachetul social să fie susținută de întreaga coaliție. La acea vreme, Bolojan explica: „Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți”.
Tensiunea s-a accentuat pe 2 iulie, când Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale a României, invocând prezența ICCJ în acest proces. El argumenta că puterea judecătorească nu posedă nici legitimitatea, nici competența tehnică de a stabili modul de distribuire a fondurilor dintr-un buget general consolidat.
Premierul interimar justifică demersul prin ideea că instanța s-a substituit rolurilor puterilor executive și legislative în gestionarea bugetară și a finanțelor publice, în timp ce atribuia sa principală este interpretarea și aplicarea legilor existente, conform Constituției.