Ce s-a întâmplat?
Curtea de Apel București a decis că Guvernul trebuie să achite aproape 5 miliarde de lei, restanțe salariale pentru judecători.
Ministrul de Interim, Ilie Bolojan, a confirmat cifra de 4,8 miliarde de lei, iar această sumă a stârnit discuții aprinse după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea lui premierul interimar.
Conflictul a început în mai, când Guvernul condus de Bolojan a fost demis. În acea zi, Curtea de Apel a acceptat cererea ICCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile pentru plata restanțelor din 2026.
Cum a explodat conflictul dintre Executiv și Judecători?
Autoritățile judiciare au cerut ca alocarea să fie „integrală”, chiar și prin modificări bugetare, sub amenințarea unei penalizări de 1% pe zi de întârziere.
Judecătorii au impus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de nerespectare a termenelor, suma fiind încasată direct în bugetul de stat. Această decizie a fost contestată prin recurs la instanța supremă, care a stabilit un nou termen pentru 15 octombrie 2026, menținând soluția finală în suspensie.
Ce decizii a luat Curtea și ce penalități urmează?
ICCJ a inițiat demersul în urma declarațiilor lui Bolojan din 19 martie, când a anunțat că va reduce cheltuielile pentru drepturile obținute de magistrați prin sentințe anterioare. În 2 iulie, premierul a sesizat Curtea Constituțională pentru a soluționa un conflict juridic de natură constituțională cu ICCJ, susținând că puterea judecătorească nu are competența de a stabili modul de distribuire a fondurilor bugetare.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel pe 30 martie 2026, ca acțiune de contencios administrativ și fiscal. Instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data hotărârii definitive. Curtea a respins excepțiile invocate de pârâți și a admis cererea accesorie a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial. Cererea de recuzare a judecătoarei Bușu Ramona, formulată de Ministerul Finanțelor, a fost considerată neîntemeiată.
Această hotărâre pune Guvernul în fața unei datorii uriașe, iar judecătorii așteaptă să vadă cum va fi alocată suma.
Ce rol au ICCJ și Curtea Constituțională în scandal?
Dacă nu se respectă termenii, penalitățile vor crește, iar tensiunile dintre Executiv și Judecători vor continua să se intensifice.
În prezent, ICCJ pregătește pronunțarea în dosarul principal, iar termenul final de 15 octombrie 2026 rămâne în suspensie.
Care sunt procedurile și termenii impuși?
Guvernul trebuie să se asigure că fondurile sunt alocate integral, altfel se va confrunta cu penalități suplimentare și cu posibile acțiuni legale.
Conflictul dintre Executiv și instanțele supreme continuă să fie un subiect fierbinte în politica românească.
Decizia Curții de Apel marchează un pas decisiv în clarificarea statutului datoriei de 5 miliarde de lei, iar viitorul acestui caz va fi urmărit cu atenție de toți cei implicați.