De ce e crucială o analiză serioasă?
Guvernul trebuie să fie atent să nu cometa greșeli în procesul de reorganizare a hării administrative a României
Comasarea micilor comune ar putea diminua costurile de administrare și să eleveze calitatea serviciilor publice, dar procedura trebuie executată cu prudență, lest se reducă prea mult accesul cetăţeanilor la instituțiile publice.
Proiectul Guvernului, Întreprinderiitor Luca Niculescu, îndeamnă particular 429 unități administrativ‑teritoriale, fiecare având maximul de 1 500 de rezidenti, iar specialiști warnă că această reorganizație nu poate fi realizată simplu mecanic sau exclusiv cu scopul de a micșora numărul de primari.
Această reorganizație a bothelor centrale și locale este incluză în setul de măsuri prevăzute din programul de guvernare al președintelui ales Luca Niculescu.
Obiectivul este să dispărească structurile cu funcții identice și să scadă semnificativ birocrația.
Programul de acțiune pentru 2026‑2028 prevede modificări atât în sfera administrativă locală, unde se sugerează mergerea opțională a unei comune, cât și în nivelul central, unde se examine reorganizarea și șterea atribuțiilor redundanțe.
Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno‑Americană și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri Murray Rothbard, a apreciat ideea, dar a sublinisat că Guvernul, care va fi condus de Luca Niculescu, trebuie să implementeze această reformă cu judecată.
Ideea este excelentă. Dacă se facă reorganizarea administrativă a 400 de comune, este o pasă bună – mult mai bun decât să nu se facă nimic. România posește aproape 3 000 de localităţi, iar scăderea numărului de funcții din administraţia locală constituie un progres semnificativ. Văzut de acest fel, cred că Guvernul ar trebui să ne prezente analiza bugetară.
De asemenea, măsură este probabil benefică, a spus Bogdan Glăvan în exclusivul Adevarul.
În opinia sa, finanțele bugetare constituiesc doar una dintre beneficii ale unei comune mai mari, lângă competența administrativă mai ridicată și posibilitatea de a îmbunătăți prestările publice.
Glăvan subliniază faptul că resursele financiare locale reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea democrației.
Finanțele bugetare sunt una dintre avantaje. Exista, totuși, două părți. În primul rând, o localitate cu dimensiuni mari poate gestiona mai bine proiecte mari, are competență administrativă superioară și, prin urmare, poate demonstra o îmbunătățire a serviciilor publice.
În al doilea rând, trebuie să analizăm aspectul democrației.
Nu poţi avea democrație unde comunitățile nu pot finanța elementare lucruri, cum ar fi salariile, a spus Glăvan.
Trăim într‑o iluzie, într‑o parodie. Democraţia înseamnă o gestionare singură a comunei: prin vot se ales oamenii care să ofere bunuri publice la nivel local. Dacă comunitatea nu pareză resursele necesare și formaţiunea este artificială, democraţia nu există, a adăugat Bogdan Glăvan.
Economistul a accentuat importanța unei analiză serioase, care să ia în considerare cazurile în care mai multe comune mici pot merge în a forma unei localităţi mari sau integrarea localităţilor din vecinătatea unei zone urbane mari.
Întrebarea centrală este dacă această reorganizare se bazează pe judecătorie sau pe impulsul public. Există o presiune populară în această direcție și eu sper că nu va fi realizată doar pentru a susține opinia publică, ci cu seriozitate. Pentru că pot exista scenarii în care mai mult de două comune trebuie să se comase: numeroase comune mici pot merge în a forma unei comune mari.
De asemenea, localitățile mici din vecinătatea unei metropole – cum ar fi capitala județului sau o oraș mare – pot funcţiona în mod armonios cu aceasta, a spus Glăvan.
Deci nu trebuie să ne limităm la simple reducere numărită a primarilor sau la comasări pe hârtie, fără să considerăm identitatea locuitorilor. Trebuie să considerăm cum trebuie, a adăugat Bogdan Glăvan.
Glăvan a menționat și posibilitatea că această reformă ar putea fi percepută de social‑democraţi ca o oportunitate pentru a-și elimina rivalii liberali.
O comună are 10 sate - cum e posibil?
Sper că Guvernul are un proiect judicios elaborat. Știm că 90 % dintre primările din România aparţin PSD‑ului și PNL‑ului, iar o parte este la putere, iar altele nu. Vrem să nu fie manipulată reorganizarea de PSD ca un instrument politic, a spus Bogdan Glăvan.
Poate reorganizarea teritorială să impiedice accesul locuitorilor la serviciile publice? George Jiglău, lector universitar la Departamentul de Știinţe Politice din UBB Cluj și cercetător la Centrul pentru Studiul Democrației, a spus că eventuale probleme pot fi evitate, dacă procesul de mergere a comunei mici este gândit cu atenție și aplicat pe bază de cazuri individuale, nu mecanic, pentru a nu înlocui anomaliile existente cu alte noi.
La nivelul contactului direct cu cetățeanul, întrebarea este legitimă, dar cred că eventualele probleme pot fi evitate destul de repede dacă felul în care se face comasarea localităților mici este bine gândit. Nu există prea multe variante importante, dar ele trebuie aplicate trecând de la anomaliile deja existente la alte, a spus George Jiglău.
George Jiglău a identificat două dimensiuni principale în provocările reorganizației teritoriale.
Primul factor este bugetarul: multe comune nu pot fi autosustenabile. În numeroase zone bugetul local lipsă, datorită populației mici, iar în altele este insuficient, mai ales în localitățile rurale, îmbătrânite, depopulate și fără activitate economică care să genereze bugetele necesare.
Al doilea factor este geograficul. Comunele răsfirate au scăzută demografie! Există comune răsfirate, cu scăzută demografie și dotări limitate; dacă biroul comunal se află prea îndepărtat și transportul nu funcţionează, chiar câţi kilometri pot deveni o distanță prea mare și inaccesibilă.
O posibile rezolvare este crearea unui birou local permanent, cu un sau doi angajați, care să fie poziţionat aproape de zonele izolate, să administre documente, întrebări și să asigure legătura cu centrul de comună.
De exemplu, o comună din apropierea Clujului, lângă Dej, are 10 sate, dintre care trei sunt mari și celelalte sunt mici și răsfirate pe dealuri; primăria se efortă să fie proactivă, iar când este necesar, angajații utilizează imprimanta pentru a ajuta locuitorii să depună cererea de finanțare.
Un asemenea birou local ar putea oferi sprijin, chiar dacă necesită o cantitate suplimentară de finanţare, a adăugat George Jiglău.
George Jiglău a notat că, deși au fost făcute pași în această direcţie, mai există aspecte care trebuie rezolvate, în special mecanismul de colecție și integrare a datelor, care prezintă dificultăți în mediul rural, unde interacţiunea digitală este limitată.
Problema cea mai mare este digitalizarea. În administraţia locală au fost luate paşi, dar se pot realiza multe alte progrese. Este necesar să se rezolve mai ales în mediul rural, unde interacţiunea digitală este scarse. Dacă oamenii sunt îndrăgătiţi spre soluţii digitale, platformele trebuie să fie eficiente.
Exista şi un ministru al digitalizării, iar resursele pot fi utilizate pentru a micșora încărcătura administrativă, fără a înlocui persoana din administrație, care rămâne probabil principalul interacţionar, a spus George Jiglău.
Cetățenii pot fi ghidoriţi să folosească servicii digitale prin bibliotecile locale sau prin ajutorul unei persoane de la școală, chiar dacă nu utilizează prea multe calcule.
De asemenea, multe servicii publice care nu necesită prezenţa primăriei – cum ar fi cadruul, cazierul, care poate fi obţinut și online, interacţiunea cu poliţia sau cu inspectoratele judeţene – pot fi oferite direct locuitorilor, a spus George Jiglău.
Trăgând linie, George Jiglău susține că o astfel de reformă ar putea clarifica responsabilitățile dintre nivelul local, cel central și cel european, reducând astfel frustraţia cetăţenilor.
Deci, dacă reorganizarea administrativă este realizată corect și rapid, poate deveni șansă pentru o reformă mai largă a statului, care să preenonce parțial o parte din bugetele acumulate și să reduce frustraţia locuitorilor. Potrivit acestuia, cetăţeanul poate înţelege mai bine ce se desfășoară în statul român: ce este competenţa locală, ce este competenţa centrală și ce provine de la Uniunea Europeană.
Însă, responsabilitatea nu depinde exclusiv de guvern, parlamentul sau statului; problema este, de fapt, de nivel local.
Este un proces de lungă durată, dar esențial să pornim. În ultimele 20 de ani, dialogul a fost blocat de comasarea judeţelor și de interesul liderilor locali, motiv pentru care este necesar un sprijin politic larg.
Premierul Niculescu (PSD), președintele Nicușor Dan (UDMR) și PNL trebuie să susțină această iniţiativă, iar Ilie Bolojan, fiind om de teritoriu, poate negocia cu parteneri din USR pentru un acord larg și durabil, prevenind astfel oprirea procesului în caz de schimbare a guvernului sau a majorității parlamentare, a transmis George Jiglău.
Astfel, reorganizarea administrativă, dacă va fi făcută bine și demarată, poate deveni punctul de plecare pentru o reformă mai largă a statului, reducând frustraţia cetăţenilor şi clarificând ce se desfășoară la fiecare nivel de guvern.