Înalta Curte amână audiciile pe o zi, ce se întâmplă?
Guvernul interimar a spus că nu poate transfera 4,8 miliarde de lei prevăzuți pentru sprijinarea magistraților, pentru că nu are puterea de a modifica bugetul.
Ioana Dogioiu, portăvoa guvernului Bolojan, a explicat că orice rectificare bugetară este imposibilă în această fază.
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că venitul total alocat pentru magistraţi ar trebui să ajungă la 4,8 miliarde de lei. Dar Curtea Constituţională a respins cererea lui Bolojan de a rezolva conflictul dintre Executiv și Înalta Curte de Justiție, considerând-o inadmisibilă.
În același timp, se subliniază că restanţele salariale ale magistraţilor nu sunt singurele sume care necesită o corecție bugetară — dar urgența de a o face este reală, chiar și fără un guvern cu plinipotenti. Consiliul Fiscal a amintit că termenul legal pentru această modificare scade la 30 noiembrie, conform articolului 6 din Legea nr. 500/2002 și Legea nr. 69/2010, care permit rectificările bugetului în cursul anului prin legi de rectificare, respectând condițiile legale.
Sectorul care se expune cel mai mult la risc este sănătatea. Ministrul interimar a avertizat că, dacă nu se adoptă o rectificare bugetară în 2‑3 săptămâni, sistemul medical poate intră în blocaj — afectând atât spitrele financiate de Ministerul Sănătăţii, cât și serviciile asigurătoare ale CNAS.
Înalta Curte confirmă victoria judecătorilor, cum reacționează?
Cseke Attila a declarat că e absolut necesar un guvern capabil să facă această rectificare, altfel ar fi nevoie de o intervenție parlamentară rapidă, datorită riscurilor semnificative.
Înalta Curte de Justiție a recunoscut victoria judecătorilor în cauza impotriva Executivului, respinzând toate recursurile: ale Guvernului, ale Ministerului Finanţelor, ale lui Buzea Florin Ionel și ale Uniunii Naţionale al Grefei Judiciare — toate direcţionate împotriva deciziei 141/2026 a Curtei de Apel Bucureşti‑Secţia a X-a, de la 5 mai 2026. Decizia este finală și curtea a refuzat și cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, făcută de Guvernul României.
În dosarul restanţelor salariale ale magistraţilor, Înalta Curte a amânat audiciile pe baza de o zi de azi, iar pronunţarea este stabilită pentru 15 octombrie 2026. Pe 5 mai, ziua în care guvernul condus de Ilie Bolojan a demis, Curtea de Apel Bucureşti a acceptat cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție, obligând executivul și Ministerul Finanţelor să asigure fondurile pentru plăţile restante ale magistraţilor din 2026.
Decizia instanței suprreme impune ambilor instituții să aloceze suma cerută, inclusiv prin corecție bugetară dacă e necesar. Întârzierea depășind o zi atrage o penalizare de 1% din valoarea totală, pe zi. Plus, o sănăţie de 20% din salariul minim brut pe zi — bani care intră direct în bugetul de stat până la îndeplinirea obligațiilor.
Totul indică că, deși guvernul interimar nu poate face corecţia bugetară, instituţiile judiciare și parlamentare trebuie să acţioneze în frecă pentru a evita un blocaj sistemic în sănătate și pentru a plăti restanţele magistraților — respectând termenul de 30 noiembrie și urmând cerințele legii.