Pot minoritățile să ofere cele 17 mandate necesare?
Matematica politică pare a fi rămas în urmă, iar cabinetul propus de Siegfried Mureșan se află într-o situație aproape imposibil de depășit în fața Camerei Deputaților. La o săptămână de la publicarea în Monitorul Oficial a decretului prin care președintele României l-a numit oficial pe europarlamentarul Siegfried Mureșan în funcția de premier desemnat, distanța dintre formațiunea sa și pragul critic de 233 de voturi necesare pentru obținerea majorității simple este mai mare decât oricând.
Nicio forță majoră din arena parlamentară nu pare dispusă să sacrifice propriile interese pentru a asigura supraviețuirea acestui executiv, lăsând în urmă un gol de 62 de mandate care pare irecuperabil.
Cele trei formațiuni care au susținut inițial această candidatură, Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvării României (USR) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), dețin împreună un plafon teoretic de 171 de voturi. Această sumă este valabilă doar în scenariul optimist, în care toți parlamentarii acestor partide sunt prezenți la vot și nu există absențe justificate.
Pentru a atinge cifra magică de 233, este nevoie de încă 62 de voturi, un deficit care transformă investiția în guvern într-o aventură de risc extrem.
Grupul minorităților, care poate contribui cu un maximum de 17 mandate, a fost printre ultimele entități care au stabilit poziția lor, decizia finală fiind amânată până în dimineața zilei de luni. Liderul acestui grup, Varujan Pambuccian, a oferit o declarație exclusivă pentru publicația Puterea, subliniind incertitudinea totală a momentului. El a explicat că ședința de stabilire a strategiei de vot va avea loc în după-amiaza acelei zile, înainte de audierile miniștrilor propuși.
Pambuccian a recunoscut că nu poate anticipa un scenariu clar, comparând capacitatea sa de previziune cu un glob de sticlă spart, înlocuit acum cu unul de plastic care nu îi mai oferă nicio indicație.
Conform analizei sale, situația actuală este fără precedent în istoria recentă a Parlamentului.
Varujan Pambuccian a mai adăugat că, în lipsa implicării directe a uneia sau a ambelor formațiuni cu cele mai mari grupuri parlamentare, respectiv PSD și AUR, atingerea pragului de 233 de voturi devine o iluzie logică. Fără aceste două componente esențiale, matematica investiției rămâne neschimbată, indiferent de manevrele tactice ale celorlalte grupuri.
Ce rol joacă Grupul Pace – Întâi România?
Pe de altă parte, Grupul Pace – Întâi România, format din șapte membri, pare hotărât să evite votul favorabil pentru noul executiv.
Deși liderul grupului, Nadia-Cosmina Cerva, menționează că se va aștepta confirmarea cvorumului parlamentar înainte de orice decizie, colegul său, Ninel Peia, este mult mai ferm în convingerea sa.
Peia a afirmat că zarurile au fost deja aruncate, amintind că grupul său a fost primul care a anunțat opoziția față de candidatura lui Siegfried Mureșan, la doar trei minute de la desemnarea prezidențială.
El a descris candidatul ca un personaj incolor și inodor, care propune un program de guvernare cu nuanțe coloniale, pentru care mulțumesc, dar nu acceptă.
Ninel Peia a mai precizat că, pentru o perioadă, România va rămâne „lipită de cabinetul Ilie Bolojan, ca marca de scrisoare”. Totuși, el deține câteva certitudini privind viitorul politic: nu se vor organiza alegeri anticipate.
Participând la toate cele trei runde de consultări de la Palatul Cotroceni, Peia a observat că președintele a exclus de fiecare dată această variantă.
Așteptarea este ca șeful statului să continue să propună un al patrulea sau chiar un al cincilea premier desemnat, până când țara va obține, în sfârșit, un prim-ministru capabil să strângă majoritatea necesară.
Se estimează că, în scurt timp, probabil în săptămâna următoare, după o nouă rundă de consultări pe care președintele nu le va omite, vom asista la o nouă nominalizare.
În contextul acestei impasuri, cele două mari forțe de opoziție, PSD și AUR, și-au anunțat deja poziția: ele nu vor vota în favoarea instalării la Palatul Victoria a unui guvern condus de Siegfried Mureșan. Astfel, scena este pregătită pentru un nou act din drama politică românească, în care matematica voturilor dictează destinul executivului, lăsându-l pe candidatul actual într-o poziție de izolare față de pragul de investitură.