Care sunt provocările financiare?
Începând cu preluarea puterii de către Guvernul Niculescu, autoritățile trebuie să facă față unor provocări financiare majore, care includ restanțe în valoare de miliarde de lei și presiuni presupuse pe bugetul național până la sfârșitul anului. Situația este gravă în special în domeniul sănătății, unde spitalele, serviciile de ambulanță și programele naționale de sănătate necesită fonduri urgente, iar firmele de construcții au facturi în valoare de aproximativ 15 miliarde de lei în așteptare de decontare.
Un aspect deosebit de critic este obligația guvernului să achite restanțe salariale către magistrat, estimată la un miliard de euro, conform unei hotărâri a Instanței Supreme. Această sumă se adaugă la alte datorii și la necesitatea de a finanța pensiile, salariile și funcționarea instituțiilor publice. Dacă se va evita o rectificare bugetară și nu se vor obține noi împrumuturi, presiunea asupra finanțelor publice ar putea crește semnificativ.
Ce presupune restanța salarială?
În domeniul sănătății, autoritățile au subliniat în repetate rânduri că fondurile disponibile ar putea să nu fie suficiente pentru a acoperi nevoile până la sfârșitul anului. Potrivit estimărilor, ar fi necesar să se aloce peste 7 miliarde de lei pentru a acoperi cheltuielile din sistem, inclusiv pentru unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță și plata salariilor.
Deficitul în sănătate: un risc real?
Casa Națională de Asigurări de Sănătate este cea mai afectată, având nevoie de încă 6,4 miliarde de lei pentru a susține cheltuielile cu spitalele, programele naționale de sănătate și medicamentele compensate.
Acest deficit ar putea agrava problemele deja existente în ultimele luni ale anului, într-un context în care spitalele trebuie să continue să ofere servicii medicale, să achite cheltuieli curente și să plătească personalul. Fără fonduri suplimentare, există un risc real ca unitățile sanitare să se confrunte cu deficite majore în perioada următoare.
Firmele de construcții așteaptă plata!
În plus față de problemele din sectorul sănătății, statul trebuie să efectueze plăți semnificative către firmele care au executat lucrări de infrastructură și alte investiții publice. Potrivit patronatelor din construcții, companiile așteaptă plata unor facturi în valoare totală de aproximativ 15 miliarde de lei. În ultimii ani, România a realizat proiecte majore de infrastructură, de la drumuri și poduri la investiții în infrastructura feroviară și renovarea spitalelor și școlilor. Întârzierea decontărilor poate provoca tensiuni asupra fluxurilor de numerar ale firmelor și poate afecta plata angajaților și a furnizorilor.
Necesitatea de zeci de miliarde?
Pe lângă restanțele către spitale și constructori, guvernul trebuie să asigure finanțarea cheltuielilor curente ale statului, inclusiv pensiile, salariile, funcționarea instituțiilor publice și finanțarea autorităților locale. În același timp, România se împrumută de pe piețele financiare cu dobânzi ridicate, ceea ce crește costul acoperirii deficitului bugetar. Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resurse suplimentare de ordinul zecilor de miliarde de lei pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul anului. Conform calculelor prezentate de Digi24, necesarul total pe care Ministerul Finanțelor trebuie să îl găsească în acest moment depășește 85–87 de miliarde de lei.
Una dintre soluțiile așteptate este rectificarea bugetară, care ar permite guvernului să redistribuie fondurile și să suplimenteze bugetele instituțiilor care au nevoie de bani. O astfel de măsură ar putea ajuta la acoperirea unei părți din cheltuielile urgente din sănătate și la plata unor obligații restante.
Rectificarea bugetară și împrumuturile: soluții posibile?
De asemenea, împrumuturile ar putea reprezenta o sursă suplimentară de finanțare, necesară pentru acoperirea deficitului și a cheltuielilor curente ale statului. Totuși, finanțarea prin împrumuturi vine cu un cost suplimentar, mai ales în condițiile unor dobânzi ridicate.
Viitorul executiv va trebui să găsească un echilibru între achitarea restanțelor, asigurarea funcționării instituțiilor publice și gestionarea costurilor de finanțare.
Ce trebuie făcut imediat?
În lipsa unor măsuri rapide, sistemul de sănătate riscă să se confrunte cu dificultăți de finanțare, firmele de construcții pot continua să aștepte plata lucrărilor executate, iar presiunea asupra bugetului de stat se poate accentua în ultimele luni ale anului.
Ce spun experții?
Miza imediată este asigurarea banilor necesari pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului, în condițiile în care noul guvern ar urma să preia atât obligațiile curente, cât și restanțele acumulate. Într-o perioadă în care România se află la marginea unei crize financiare, guvernul interimar nu poate realiza o astfel de operațiune de rectificare bugetară la scară largă.
Ilie Bolojan, în ultimele săptămâni, a subliniat că guvernul trebuie să acționeze rapid pentru a evita un colaps al sistemului financiar și al serviciilor publice.