Ce s-a întâmplat?
Într-un context în care statul trebuie să onoreze datoriile salariale ale magistraturii, Guvernul interimar nu are capacitatea de a efectua o rectificare bugetară. Astfel, nu poate destina suma de aproximativ 5 miliarde de lei (echivalentul a circa un miliard de euro) pe care statul trebuie să o plătească.
Această sumă reprezintă drepturi salariale restante ale judecătorilor, generate de majorările retroactive stabilite prin hotărâri judecătorești.
Decizia Curții!
Astăzi, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul depus de Guvern și Ministerul Finanțelor.
Instanța supremă a confirmat hotărârea pronunțată pe 5 mai de Curtea de Apel București, care impune Executivului să achite restanțele, inclusiv prin rectificarea bugetară.
Termenul de 10 zile?
Hotărârea este definitivă și executorie, iar conform reprezentanților Curții, Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei pentru a începe demersurile de alocare a fondurilor.
În termen de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor.
Critica ICCJ!
Adică, să înceapă demersurile de alocare a acestor bani, a declarat pentru HotNews Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ICCJ.
Nerespectarea termenului poate atrage penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, conform hotărârii Curții de Apel, menținute de instanța supremă.
Originea procesului?
În comunicatul prin care a anunțat decizia, ICCJ a criticat modul în care autoritățile executive au gestionat plata acestor drepturi salariale. Instanța susține că statul nu poate recunoaște existența unor datorii prin acte normative și, în același timp, să nu asigure banii necesari pentru achitarea lor.
De asemenea, ICCJ afirmă că fondurile au fost solicitate de ordonatorul principal de credite, însă obligațiile care reveneau Guvernului și Ministerului Finanțelor nu au fost îndeplinite.
Viitorul Guvern?
Procesul a fost inițiat de ICCJ, condusă de Lia Savonea, care a susținut că neplata sumelor afectează drepturile judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Pronunțarea în acest dosar a fost amânată de șapte ori înainte ca instanța supremă să dea o soluție definitivă.
În prezent, Guvernul interimar nu poate face rectificări bugetare, iar plata va trebui gestionată de viitorul Guvern, dacă acesta va fi investit de Parlament.
Impactul asupra sistemului juridic!
Ioana Ene Dogioiu, potrivit HotNews, a declarat că Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR, însă nu a reușit să găsească o soluție financiară.
Astfel, restanțele salariale ale magistraturii rămân o problemă majoră pentru sistemul juridic român, iar viitorul Guvern trebuie să ia măsuri concrete pentru a onora obligațiile financiare impuse de Curtea de Apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție.