Cum se sprijină această nouă direcție?
Executivul României a aprobat recent un act normativ de urgență, care introduce o serie de ajustări semnificative în arhitectura administrației publice centrale.
Aceste modificări, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub numărul 879, având data de 20 octombrie 2026, privesc direct structura Guvernului și modul în care sunt organizate diverse ministeriale.
Documentul, identificat ca O. U. G.
nr. 40/2026, stabilește noi mecanisme de funcționare pentru câteva portofolii cheie, precum și reguli detaliate privind delegarea atribuțiilor și finanțarea acestor entități.
Una dintre cele mai importante schimbări privește poziția viceprim-ministrului cu portofoliul pentru afaceri interne.
Conform noilor dispoziții, acest demnitar nu mai este o simplă extensie a prim-ministrului, ci devine o figură centrală în coordonarea instituțiilor publice și a structurilor din aparatul de lucru al executivului.
Funcția sa este consolidată prin intermediul unei decizii a șefului Guvernului, care îi va stabili atribuțiile specifice. Mai mult, pentru a-și putea derula activitatea în această dublă calitate de vicepremier, oficialul va dispune de un aparat propriu de lucru.
Aceasta este o structură fără personalitate juridică, integrată în cadrul aparatului de lucru al Guvern, care include un consilier de stat și doi secretari de stat.
Nominarea și eliberarea din funcție a acestor doi secretari se realizează prin decizia prim-ministrului, dar doar pe baza propunerii formulate de către viceprim-ministru.
Finanțarea acestei noi structuri este clar definită.
Cheltuielile necesare pentru funcționarea aparatului propriu de lucru și a cabinetului asociat vor fi asigurate din bugetul de stat, trecând prin contabilitatea Secretariatului General al Guvernului.
Totuși, există o distincție importantă: indemnizația aferentă statutului de membru al Guvernului, precum și costurile cabinetului specific ministerului condus, rămân în sarcina bugetului ministerului respectiv, respectând condițiile legale existente.
Pentru activitatea exclusivă în rolul de viceprim-ministru, demnitarul va avea un cabinet distinct, format din trei posturi de personal contractual, separate de cel organizat în cadrul ministerului pe care îl administrează.
În paralel cu restructurarea la nivel de vicepremier, legislația aduce noi schimbări și în sfera economiei și digitalizării. În cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, se creează o funcție nouă: cea de ministru delegat pentru digitalizare și inteligență artificială. Acest demnitar își va desfășura activitatea sub coordonarea directă a ministrului titular al portofoliului. Atribuțiile sale în domeniul tehnologiei și al transformării digitale vor fi detaliate ulterior, printr-o hotărâre a Guvernului care va reglementa organizarea și funcționarea ministerului respectiv.
Pentru a sprijini această nouă direcție, ministrul delegat pentru digitalizare și inteligență artificială va fi asistat de doi miniștri delegați suplimentari. Aceștia sunt numiți cu avizul ministrului principal, depășind astfel numărul reglementat de lege pentru acest tip de funcție.
Finanțarea activității acestui ministru delegat, a secretarilor de stat și a cabinetului său va fi asigurată din bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. O altă componentă crucială a acestei reforme este integrarea Autorității pentru Digitalizarea României, o instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea ministerului menționat. Noul ministru delegat va prelua coordonarea acestei autorități, centralizând astfel eforturile de digitalizare națională.
Sectorul educațional nu este ocolit de aceste modificări structurale. În interiorul Ministerului Educației și Cercetării, se instituie funcția de ministru delegat pentru învățământ preuniversitar. Acesta va opera sub supravegherea ministrului educației și cercetării, concentrându-se exclusiv pe problemele din domeniul învățământului preuniversitar. Deși textul original conține o anumită lacună în descrierea atribuțiilor specice și a delimitărilor față de alte structuri, principala idee este separarea clară a responsabilităților pentru acest nivel de educație, sub egida unui demnitar dedicat exclusiv acestei misiuni.
Rolul miniștrilor delegați, indiferent de portofoliul lor, este definit printr-un set de reguli comune. Ei au dreptul de a emite ordine și instrucțiuni, atâta timp cât acționează în condițiile legii. De asemenea, aceștia pot iniția sau aviza proiecte de acte normative și pot contrasemna actele legislative adoptate de Guvern, odată cu ministrul de resort, conform domeniilor pentru care au fost investiti.
Delimitarea precisă a atribuțiilor între miniștrii delegați și cei titulari, precum și identificarea structurilor prin care se exercită aceste puteri, vor fi stabilite prin hotărârile Guvernului menționate în articolul 5 al ordinanței.
Reforma atinge și Codul administrativ!
Termenele-limită pentru implementarea acestor schimbări sunt stricte.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Educației și Cercetării, alături de Secretariatul General al Guvernului, trebuie să propună Guvernului proiectele actelor normative necesare pentru punerea în practică a noilor dispoziții.
Această cerință asigură o tranziție rapidă de la planificare la operaționalizare.
Aspectele financiare ale restructurării sunt, de asemenea, reglementate explicit. Ministerul Finanțelor primește autorizația de a introduce modificări în structura bugetului de stat și în volumul bugetelor ordonatorilor principali de credite pentru anul 2026.
Aceste ajustări sunt necesare pentru a reflecta prevederile ordonanței de urgență, la propunerea ordonatorilor principali implicați. Modificările în execuția bugetului se vor realiza pe baza instrucțiunilor emise de Ministerul Finanțelor, la solicitarea celorlalți ordonatori.
Este important de menționat că cheltuielile generate de aplicarea acestei ordonanțe se vor asigura strict în limita creditelor bugetare și de angajament deja aprobate pentru ordonatorii principali de credite afectați.
Reforma nu se oprește la nivelul Guvernului, ci extinde efectele sale și asupra Codului administrativ. O. U. G. nr. 57/2019, care reglementează administrarea publică, suferă o serie de modificări și completări. La articolul 20, primele două alineate sunt revizuite pentru a clarifica statutul Secretariatului General al Guvernului.
Secretarul general va avea rangul de ministru sau, după caz, calitatea de înalt funcționar public, fiind numit prin decizia prim-ministrului.
Acesta va fi asistat de unul sau mai mulți secretari generali adjuncți, care vor deține rangul de secretar de stat sau calitatea de înalți funcționari publici, numiți tot prin decizia șefului executivului.
De asemenea, se prevede posibilitatea numirii unor secretari de stat suplimentari, după caz.
Modificările continuă la articolul 21, alineatul 3, unde se stipulează că, în situațiile în care viceprim-ministrul nu își poate îndeplini temporar atribuțiile (cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 46), acesta poate delega, prin ordin, atribuțiile stabilite prin decizia prim-ministrului secretarilor de stat sau, după caz, consilierilor de stat din aparatul propriu de lucru. O altă ajustare importantă apare la articolul 395, unde se introduce un nou alineat (3).
Acesta permite, prin excepție de la regula anterioară, participarea la programele de formare a personalului prevăzut la articolul 382, literele c), h) și i), căruia i s-a dispus exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice din categoria înalților funcționari publici, conform condițiilor articolului 509, alineatele 3 și 3^4.
La articolul 509, se adaugă un nou alineat, notat ca 3^4. Acesta impune persoanelor vizate obligația de a prezenta dovada absolvirii programelor de formare specializată prevăzute la articolul 395, alineatul 1, în termen de maximum un an de la data la care au început să exercite temporar o funcție din categoria înalților funcționari publici.
Mai mult, se permite ca exercitarea temporară a funcției să fie dispusă și în cadrul altor autorități sau instituții publice, diferit de cea în care persoana își desfășoară activitatea de bază, atâta timp cât sunt respectate condițiile legale.
Pentru a operaționaliza aceste schimbări în Codul administrativ, președintele Institutului Național de Administrație va propune, prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, condițiile de organizare a programelor de formare. Acest document va specifica numărul comisiilor de concurs și al celor de soluționare a contestațiilor, componența lor nominală, tematica probelor, calendarul concursului, tariful de participare și modalitățile de plată.
Toate acestea sunt esențiale pentru aplicarea corectă a articolului 395, așa cum a fost modificat de ordonanța curentă.
Finalmente, se stabilește un termen de aplicare pentru obligația de dovezi a absolvirii programelor de formare.
Această obligație, prevăzută la articolul 509, alineatul 3^4, devine valabilă începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prim-ministrului privind exercitarea temporară a funcției.
Persoanele afectate vor trebui să demonstreze absolvirea cursurilor până la expirarea termenului legal, calculat de la data publicării respectivei decizii. Astfel, ordonanța nu doar restructurează puterea, ci și creează un cadru normativ detaliat pentru formarea și validarea competențelor înalte din administrație.