România a pierdut 12 locuri în competitivitate!
Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a exprimat o critică severă față de politica economică a Guvernului condus de prim-ministru Ilie Bolojan, accusându-l de a fi principalul responsabil al declinului României în clasamentele internaționale de competitivitate. Conform declarațiilor sale, în cursul ultimului an, România a pierdut exact 12 poziții în clasificarea globală a competitivității, un retroces semnificativ care, după opiniunea liderului PSD, reflectă neeficienta și periculoasa direcție a măsurilor fiscale și bugetare implementate de autoritățile curente.
Grindeanu a subliniat că acest retroces nu este întâmplător ci este o consecvență directă a deciziilor luate de echipa de guvernare, care, în loc să sprijine mediul de afaceri, l-a greuit prin creșteri implicate ale impozitelor și a tarifelor pentru resurse esențiale.
Într-o publicare făcută pe rețeaua socială Facebook, marti, Grindeanu a declarat că efectul măsurilor economice calificat de el ca „dezastruoase” a dus la supărarea României sub nivelul statei africane Kenya în clasamentul mondial al competitivității. A precisat că această cădere de 12 poziții s-a produs într-un interval de doar 12 luni, perioadă în care, în loc de măsuri de stimulare și sprijin pentru întreprinderile locale, autoritățile au ales să mărească burdenul fiscal și să permită creșteri fără precedent ale prețurilor pentru energie, gaze naturală și combustibili.
România a pierdut 12 poziții în competitivitate din cauza Guvernului?
Aceste factori, explică liderul PSD, au afectat grav competitivitatea firmei românești față de concurența internațională, reducând capacitatea de inovare, investiție și extensie pe piețele externe.
Grindeanu a insistat pe ideea că România nu mai poate permite o continuare a abordării actuale, pe care o-a caracterizat cu termenul metaforic de „administrator taie-tot”, sugerând o politică bazată exclusiv pe reducere și restricție, fără viziune de dezvoltare. În loc de a tăia resurse și să afecteze activitatea economică, țara are nevoie, după el, de un guvern care să construiască, să investească și să valoreze potențialul firmei locale prin politici de sprijin real, inclusiv facilitări fiscale pentru investiții, acces la finanță și infrastructură adecvată.
El a evidențiat că fără o schimbare fundamentală de abordare, România riscă să se întâlnească nu doar cu statele din regiune – precum Bulgaria și Polonia, care, conform lui, sunt deja în avans – ci și cu economii mai puțin dezvoltate din Africa subsahariană, inclusiv Botswana, Nigeria și Namibia, state cu care, în scenariul curent, ar putea deveni competitori directi în anii următori.
Un alt punct central în argumentarea lui Grindeanu a fost referirea la iniciativa proprie a PSD, lansată acum aproximativ un an în urmă, care propunea un plan de relansare economică bazat pe stimulente fiscale pentru investiții. Conform lui, de la momentul prezentării acestei propuneri până în prezent, interesul demonstrat de către Guvernul Bolojan pentru această idee a fost, cuvintele sale, „ZERO”. A interpretat această lipsă de reacție ca o dovadă a indiferenței sau chiar a ostilității față de propozițiile care ar putea reînnoi dinamica economică națională.
De ce a pierdut România 12 locuri în competitivitate?
El a sugerat că, în loc de a explora soluții constructive, autoritățile au preferat să urmărească o politică de restricție care, la termen lung, undermină bazele creșterii durabile.
Grindeanu a făcut și o comparație preocupantă, indicând că, dacă tendințele actuale se vor menține, România ar putea găsi-se în poziția de a trebuie să competă în termeni de competitivitate cu state precum Kenya, Botswana, Nigeria sau Namibia – state care, deși au progrese semnificative în anii recenti, nu au tradițional fost considerate parteneri directi în acest domeniu pentru o economie europeană precum cea românească. Această perspectivă, a spus el, este alarmantă și ar trebui să servească de semnal de alarmă pentru toți actorii politici și sociali că fără o revizuire urgentă a strategiei economice, țara poate intră într-o spirală de declin relativ pe care va fi greu să o inverseze mai târziu.
El a insistat de asemenea pe ideea că sprijinul nu trebuie să se limiteze la declarații ci să se materialeze în politici concrete: reducerea taxelor pe profit pentru companii care reinvestesc, subvenții pentru cercetare și dezvoltare, îmbunătățirea cadrului legislative pentru afaceri și asigurarea prețurilor accesibile pentru energie – toate acestea fiind, în opinia lui, condiții esențiale pentru a permite firmei românești să susțină concurența pe piețele internaționale și să contribue la creștere PIB-ului și la crearea de locuri de muncă de calitate.