Cum a fost relația complexă cu Nicușor Dan la USR?
Florina Preda a reafirmat recent că ușa formațiunii SENS rămâne larg deschisă pentru Nicu Ștefănuță, subliniind o relație de colaborare continuă între cei doi.
Într-un interviu recent, fosta senatoare a detaliat nu doar dinamica politică din interiorul SENS, ci și retrospectiva sa asupra experienței petrecute la USR, inclusiv complexitatea relației cu Nicușor Dan în perioada în care acesta conducea formațiunea.
Discursul său a acoperit un spectru larg de subiecte, de la motivele care au condus la părăsirea USR, până la viziunea actuală asupra politicii europene și naționale, precum și provocările sociale cu care se confruntă tânăra generație.
În ceea ce privește legătura cu Nicu Ștefănuță, Preda a insistat pe ideea continuității și a compatibilității valorice. Ea a menționat că, de-a lungul timpului, ușa SENS a fost mereu o invitație deschisă pentru europarlamentar. Argumentul central este că susținătorii lui Ștefănuță din timpul campaniei electorale s-au regăsit natural în structura SENS, motivați de dorința de a dispune de un instrument politic capabil să traducă în acte concretă agenda pe care o promovau.
Preda a descris SENS ca fiind o comunitate coeză, unită de un set de principii fundamentale: empatia, solidaritatea și respectul față de ceilalți. Există o satisfacție vizibilă în faptul că Nicu Ștefănuță își desfășoară activitatea în Parlamentul European, fiind recunoscut ca un europarlamentar cu o agendă clar progresistă.
Totuși, Preda a argumentat că România simțise nevoia imperioasă de a avea propriul său SENS, un partid menit să poarte această agendă progresistă la nivel local și național.
În prezent, formațiunea se angajează activ în procesul de creștere a vizibilității sale și în efortul de a extinde raza de acțiune către cât mai mulți cetățeni.
Chestionată despre lipsa susținerii acordate de Nicu Ștefănuță candidaturii Anei Ciceală pentru funcția de primar al Capitalei în anul 2025, Florina Preda a exprimat o anumită confuzie personală, deși a lăudat calitățile candidatei. A recunoscut că nu a reușit să descifreze motivul exact al acestei decizii, dar a afirmat ferm că Ana Ciceală a fost o candidată de excepție.
Din perspectiva sa, Ciceală a depus o muncă remarcabilă în comunicarea cu bucureștenii și în prezentarea soluțiilor concrete pe care SENS le oferea pentru rezolvarea problemelor orașului.
Contextual, Nicu Ștefănuță a semnalat anterior, în cadrul unei emisiuni de la G4 Media, posibilitatea înființării unei noi formațiuni politice în România. Preda a precizat că nu deține informații confirmate despre această potențială mișcare, menținând însă mesajul deschiderii. Ea consideră că împărtășirea aceluiași set de valori permite o colaborare eficientă în cadrul familiei Verzilor Europeeni.
SENS, fiind un partid cu orientare proeuropeană, își propune să joace un rol activ în elaborarea și promovarea politicilor verzi și umane în interiorul Uniunii Europene.
O altă temă centrală abordată a fost necesitatea adoptării unei atitudini pragmatice în dialogul cu administrația președintelui american Donald Trump. Preda a subliniat că importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite nu este contestată, mai ales în contextul în care România se află pe flancul estic, aproape de teatrul de război din Ucraina, declanșat de agresiunea rusă.
Cu toate acestea, ea a invocat necesitatea unei atitudini responsabile și pragmatice. Faptul că se susține acest parteneriat nu echivalează cu aprobarea automată a fiecărei inițiative lansate de Casa Albă.
Ca exemple de poziționări care au ridicat semne de întrebare, Preda a enumerat participarea la Consiliul de Pace și la conferința dedicată extremismului sau terorismului de stânga.
Ea a pus sub semnul întrebării beneficiile obținute de România din aceste gesturi, sugerând că s-ar fi riscat erodarea credibilității în fața partenerilor europeni.
Definiția și scopul SENS au fost articulate clar de Preda.
Ce scopuri clare are formațiunea SENS?
Partidul a apărut ca o alternativă pentru cetățenii obosiți de inechitățile sociale și economice.
Ideea centrală este că locul de naștere, venitul familial sau identitatea nu trebuie să constituie bariere în fața dezvoltării personale, facilitată prin investiții publice robuste, sisteme educaționale și sanitare eficiente, precum și servicii accesibile.
Scopul final este oferirea unei șanse reale la o viață decentă pentru fiecare individ. SENS se poziționează ca o forță de centru-stânga, verde și progresistă, combinând încrederea într-un stat puternic cu principiile egalității în drepturi.
Tranziția justă este un pilon esențial, asigurându-se că energia devine accesibilă și curată, o măsură critică având în vedere impactul tot mai vizibil al schimbărilor climatice.
Deși există încă negație privind efectele climaterice, Preda susține că realitatea este trăită colectiv, așa cum s-a văzut în Spania, Italia, Franța și, în mod accentuat, în România.
Ignorarea crizei climatice nu mai este opțiunea viabilă; sunt necesare acțiuni imediate pentru a preveni consecințe mult mai grave.
Retrospectiva asupra experienței la USR a adus în discuție dinamica complexă cu Nicușor Dan. Relația a fost caracterizată de onestitate reciprocă; ambii parteneri cunoșteau pozițiile și convingerile celuilalt. Nu a fost o surpriză pentru nimeni că Preda a susținut poziția USR împotriva organizării referendumului inițiat de Coaliția pentru Familie. Nicușor Dan a luat decizia unilaterală de a-și depune demisia în contextul disputelor legate de poziționarea partidului pe acest subiect. Preda a argumentat că partidele nu pot rămâne neutrale în fața unor teme definitorii pentru societate.
Ea nu a crezut în abstenția USR și a pledat pentru o poziție clară, cu atât mai mult cu cât inițiativa fusese deja supusă votului parlamentar.
Conservatorismul evident al lui Nicușor Dan din prezent a reprezentat o surpriză pentru Preda, mai ales decizia sa de a-și da demisia la acel moment specific.
Aceasta a fost o mișcare personală, menită a respecta o promisiune făcută alegătorilor sau membrilor noi ai USR. Partidul era extrem de divers, adăpostind persoane cu valori disjuncte pe anumite teme, ceea ce ducea la dezbateri lungi și intense, inclusiv despre referendum. Membri influenți se poziționaseră în favoarea inițiativei. Dezbaterile, deși necesare într-un partid-umbrelă anticorupție, au evidențiat faptul că lupta contra corupției nu trebuie să fie singura axă de referință pentru alte probleme sociale majore.
Plecarea Florinei Preda din USR nu a fost determinată exclusiv de diferențele de opinie pe anumite subiecte sau de rebranding-ul partidului ca centru-dreapta modern. Factorii care au influențat demisia au inclus și aspectele legate de democrația internă. Ea a simțit că aportul său nu era valorificat la nivelul așteptat. Deși democrația internă sănătoasă este greu de atins, aceasta poate fi cultivată prin regulamente clare și o cultură a valorilor comune, model pe care SENS îl aplică actualmente.
Preda rămâne recunoscătoare pentru experiențele formativă dobândite la USR și în Senat, considerând că acum are oportunitatea de a aplica lecțiile învățate.
Situația protestelor din Europa a fost analizată ca reflectând un context global dificil. Amplificarea mișcărilor de stradă în Europa a fost precedată de semne ignorate.
Sondajele Eurobarometru din ultimul an au indicat constant că costul vieții, inflația și degradarea calității vieții sunt principalele îngrijorări ale cetățenilor. Lipsa Prezența tinerilor în primele rânduri ale protestelor este un indicator semnificativ. Acești tineri trăiesc într-o realitate distinctă de cea a generațiilor anterioare, marcată de o instabilitate profundă a viitorului, determinată de transformările pieței muncii.
Amenințarea automatizării prin inteligența artificială, salariile insuficiente pentru acoperirea costurilor esențiale (chirii, locuințe, sănătate) și acumularea nemulțumirilor au generat o furie explozivă. Deși tinerii sunt vizibili, protestele includ toate categoriile de vârstă. O greșeală frecventă a politicienilor, care solicită sacrificii, este lipsa expunerii motivelor și a distribuirii echitabile a poverii.
Predictibilitatea nu trebuie rezervată doar pentru mediul de afaceri; cetățenii au nevoie de certitudine că veniturile lor le permit să acopere costurile locative, vacanțele și alte necesități, aspecte care nu mai sunt lux, ci necesități vitale.