Ce promisiune fermă a făcut candidatul?
Dezbaterile parlamentare din această săptămână se concentrează asupra numirii noii echipe de guvernare, cu o atenție deosebită acordată candidatului la portofoliul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu. Auzierea sa va avea loc în ziua de luni, începând cu ora prânzului, ora 12:00, în cadrul Comisiei pentru Agricultură.
Propunerea vine din partea Partidului Social Democrat (PSD), care dorește să-l menține în funcție pentru un nou mandat în cadrul Cabinetului format sub conducerea premierului desemnat, Luca Niculescu.
În timpul sesiunii de interogatoriu, Barbu și-a exprimat convingerea că momentul actual impune depășirea disputelor politice, accentuând necesitatea concentrării pe elaborarea unor politici publice eficiente. El a formulat o solicitare directă către colegii săi de partid și de opoziție de a se uni pentru a crea programe care să scoată agricultura dintr-o stare de criticitate.
Analiza sa a evidențiat faptul că, în perioada recentă, componenta economică a activității fermierilor români a urmat o traiectorie defavorabilă.
Printre prioritățile enumerate de candidat s-a numărat respectarea riguroasă a canalului de dialog dintre Guvern și cele două camere ale Parlamentului, respectiv Senatul și Camera Deputaților.
Planul de acțiune propus de Barbu include, ca prim obiectiv, deblocarea plăților reprezentând ajutorul de stat destinate fermierilor afectați de secetă. Un alt pilon al strategiei sale vizează accesul la finanțare, propunând acordarea de credite cu o rată a dobânzii fixă de 1,95%, diferența față de indicatorul ROBOR și comisioanele aferente fiind preluată de Ministerul Agriculturii.
Totodată, a fost aprobat un plan normativ prin care taxele colectate la nivel ministerial vor fi administrate printr-un cont extrabugetar.
Candidatul a subliniat importanța continuării planului de procesare, menționând existența unor investiții semnificative, cu o valoare totală apropiată de 2 miliarde de euro, inițiate încă din 2023, atât în sectorul portuar, cât și în cel agricol.
Barbu a atras atenția asupra performanțelor slabe ale României în exportul de pui către Uniunea Europeană, Regatul Unit și alte țări terțe, situație similară cu cea din segmentul ouălor. În schimb, programele lansate anterior au generat o creștere vizibilă în sectoarele de lapte și carne de vită. O modificare importantă introdusă a vizat programul național strategic, limitând accesul la sprijinul cuplat pentru lucernă doar la fermierii care integrează cultura vegetală cu zootehnia.
O promisiune fermă a candidatului a fost că, în cazul în care nu va implementa primele patru măsuri din programul de guvernare în primele 100 de zile de mandat, se va retrage din funcție. El a susținut că nu are nevoie de o perioadă de adaptare, afirmând că instituția nu consumă fonduri din bugetul de stat, ci atrage finanțări din partea Comisiei Europene.
Conform datelor prezentate, bugetul ministerului a atins 5 miliarde de euro, iar fermierii au beneficiat de 14,5 miliarde de euro, ministerul operând cu doar 25% din finanțarea de stat.
Mai mult, peste 45% din veniturile bugetare provin din această filieră, conferind o responsabilitate majoră de redresare economică.
În Deși pachetele legislative au fost votate în ambele camere și în plen, implementarea a întâmpinat dificultăți.
Fermierii au depus cererile, dar, în perioada în care ministru era Tanczos Barna, s-a solicitat finanțarea pentru două proiecte, primind un Reprezentanții PNL au ridicat câteva aspecte critice, amintind experiența sa de nouă ani în minister și rolul său la ANIF.
Au fost evocate controverse precum subvenția pentru stuf atribuită familiei Stănescu, în valoare de aproximativ 2 milioane de euro, și „valiza” de 4.000 de euro.
A fost pusă în discuție și promisiunea făcută fermierilor de a oferi motorină la 4 lei per litru, fără acciză și TVA, solicitându-se estimarea costului anual al acestui mecanism și includerea sa în bugetul din 2027, respectând limitele de deficit asumate.
Ce incidente notabile l-au marcat?
Profilul lui Florin-Ionuț Barbu relevă o carieră diversificată.
Economist de profesie și deputat PSD din Olt, el a deținut portofoliul Agriculturii în guvernele Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan, preluând funcția în iunie 2023, după ce a prezidat Comisia pentru agricultură.
Născut pe 4 septembrie 1980, a absolvit Facultatea de Științe Economice (Marketing) la Universitatea din Craiova în 2003, a finalizat masteratul la Academia de Studii Economice din București în 2007 și a obținut doctoratul în economie la Universitatea din Craiova în 2015.
Cariera sa a debutat în administrația locală, la Primăria Slatina, unde a ocupat diverse funcții în domeniul veniturilor publice, inclusiv director al Direcției Venituri. Perioada 2010-2014 l-a văzut ca director economic al instituției. Ulterior, a condus ANIF între 2014 și 2020. În 2020, a devenit director al ADI OLT-ECO și a fost ales deputat PSD de Olt. Din decembrie 2021, a prezidat Comisia pentru agricultură, funcție pe care a părăsit-o pentru a deveni ministru.
Activitatea sa a fost marcată de câteva incidente notabile.
În octombrie 2023, a susținut o modificare legislativă care permitea includerea suprafețelor acoperite cu stuf din Delta Dunării în categoria pajiștilor, făcându-le eligibile pentru subvenții. Argumentul său a fost susținut prin citarea lui Nicolae Ceaușescu, care numea stuful „aurul verde”. Această mișcare a generat critici și o moțiune simplă din partea USR, respinsă ulterior.
În octombrie 2025, o altă moțiune, inițiată de AUR, a fost de asemenea respinsă, criticând gestionarea protestelor din 2024.
Dacă va fi investit, Barbu își va continua mandatul la conducerea ministerului, după aproape trei ani de serviciu. Contextul larg al audierilor prevede ședințe în comisiile de specialitate luni și marți, precedând votul de învestitură din 20 octombrie, în plenul reunit.
Pentru formarea Guvernului sunt necesare cel puțin 233 de voturi, procesul fiind decis cu bile.
Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan în contextul crizei politice declanșate pe 5 mai, odată cu moțiunea de cenzură susținută de PSD și AUR. Predecesorii săi, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, au eșuat în a obține sprijinul necesar, acumulând 189 și, respectiv, 182 de voturi favorabile. PSD a securizat 12 din cele 18 portofolii propuse, inclusiv cele cu bugete mari și cele de forță.
Compoziția cabinetului propus este următoarea:
- Interne și vicepremier: Marian Neacșu (PSD) - Transporturi: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) - Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație: Marcel-Alexandru Stoica (PSD)
- Apărare: Ștefan-Radu Oprea (PSD) - Justiție: Radu Marinescu (PSD) - Investiții și Proiecte Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD)
- Finanțe: Alexandru Nazare (independent, asociat anterior cu PNL) - Afaceri Externe: Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent) - Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD)
- Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel-Bogdan Dumitru (independent) - Energie: Dumitru Chisăliță (independent) - Agricultură și Dezvoltare Rurală: Florin-Ionuț Barbu (PSD)
- Mediu, Ape și Păduri: Natalia-Elena Intotero (PSD) - Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială: Petre-Florin Manole (PSD) - Sănătate: Alexandru-Florin Rogobete (PSD)
- Educație și Cercetare: Valentin-Sorin Costreie (independent) - Învățământ Preuniversitar: Sorin-Gabriel Ionescu (PSD) - Cultură: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (independent)