Cine este expertul Ionuț Purica?
Instabilitatea din piața energetică continuă să își lase amprenta asupra bugetelor famililor românești, cu perspective de scumpire accelerată care se extind până în anul 2027.
Analizatorii din domeniu semnalează faptul că tendințele actuale de creștere a tarifelor nu se vor opri imediat, iar modul în care Guvernul va gestiona politicile energetice va fi determinant pentru cifrele finale afișate pe facturi.
Experții invocă o funcționare anormală a mecanismelor de piață, ceea ce amplifică incertitudinile privind costurile viitoare pentru consumatorii finali.
Dumitru Chisăliță, specialist recunoscut în sectorul energetic și reprezentant al Asociației Energia Inteligentă (AEI), a prezentat o serie de proiecții care evidențiază gravitatea situației. Potrivit analizei sale, există trei scenarii distincte, fiecare cu o probabilitate diferită de materializare, dar toate indicând o direcție ascendentă a prețurilor pentru gospodării.
În varianta optimistă, creșterea costurilor ar fi limitată la o marjă de 3-5%. Totuși, în ipoteza unui curs mediu al evenimentelor, pentru intervalul 2026-2027, majorările s-ar situa între 10 și 20%. Scenariul cel mai pesimist prevede însă o explozie a tarifelor, cu o creștere care depășește pragul de 20%.
Aceste estimări au fost comunicate recent, subliniind faptul că, indiferent de varianta aleasă, consumatorul casnic se va confrunta cu cheltuieli suplimentare.
În aceeași perioadă, Chisăliță a mai explicat și erorile strategice ale administrației de stat din ultimii ani, care au contribuit la generarea actualei crize energetice și la menținerea unor niveluri ridicate ale prețurilor percepute de cetățeni.
Perspectiva este similar de severă și pentru Petrișor Peiu, senator și critic vocal al politicii energetice implementate de guvernele anterioare. El anticipatează o creștere a prețurilor cu 20-30% până în 2027. Argumentarea sa se bazează pe dinamica contractuală a consumatorilor casnici, care de obicei încheiază acorduri valabile pe termen de un an. La expirarea acestor contracte, clienții vor constata o diferență semnificativă de preț, ca urmare a absorbției șocului provocat de producția redusă din această vară.
Senatorul subliniază că problema a apărut acum aproximativ o lună, când au existat dificultăți majore în producția internă de energie, situație care persistă din cauza nefuncționării centralei de la Cernavodă.
Acest șoc nu a fost absorbit integral de piață, determinând o importanță crescută a energiei în orele de seară. Aceste costuri suplimentare se vor reflecta direct în tarifele noilor contracte încheiate cu consumatorii finali, conform declarațiilor făcute de responsabilul cu politici economice din AUR.
Petrișor Peiu confirmă situația gravă!
Ionuț Purica, alt expert de referință în energie, consideră că soluția rezidă în intervenția activă a instituțiilor de stat abilitate să supravegheze sectorul. El identifică ANRE, Consiliul Concurenței, ANPC și Ministerul Energiei ca actori cheie care trebuie să inițieze măsuri de control. În condiții normale, segmentul rezidențial ar trebui protejat împotriva creșterilor excesive de prețuri, deoarece acestea erodează puterea de cumpărare a familiilor. Scăderea consumului duce la o reducere a produsului intern brut, cu riscul degradării ratingului țării, declanșând astfel un cerc vicios caracterizat prin majorarea dobânzilor, creșterea prețurilor și contracția cererii.
Ionuț Purica avertizează că scumpirea energiei poate forța realocarea capacităților de producție, ducând la închideri de fabrici și concedieri, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetul de stat.
El observă că piața nu mai operează conform regulilor standard: nu mai există companii de furnizare care să reducă prețurile pentru a stimula volumul vânzărilor și a-și crește veniturile.
În perioade de criză, accentul trebuie pus pe măsuri de protecție a consumatorilor, mai degrabă decât pe prognozele privind creșterile de prețuri sau numărul angajaților deschiși.
Contextul economic al României pentru anul 2026 este marcat de multiple indicatori negativi, confirmând dificultățile cu care se confruntă economia națională. Prețurile la energie se situează peste media europeană, iar costul energiei în Uniunea Europeană este superior celui din Statele Unite, un aspect care a stârnit adesea comentarii ironice din partea președintelui american Donald Trump.
În 2026, România a înregistrat cea mai mare rată a inflației din UE, alături de deprecierea monedei naționale, cu un curs de schimb de 5,26 lei pentru un euro.
Sectorul auto a fost afectat de prețuri record la combustibilii benzină și motorină.
De asemenea, de la data de 1 octombrie, se așteaptă o majorare a taxei rovinietă, estimată între 15 și 25%, variabilă în funcție de norma de poluare a vehiculelor.
Această conjunctură subliniază necesitatea unei abordări prudente a politicilor energetice pentru a limita impactul asupra bugetelor românilor în anii următori.