Ce schimbări aduce reorganizarea sectorului energetic?
Energia ieftină în România, însă facturile rămân ridicate: explicațiile de la AEI
România dispune de un mix energetic în care hidrocentralele și reactoarele nucleare produc electricitate la costuri comparativ scăzute.
În ciuda acestui avantaj, consumatorii plătesc facturi de mare valoare. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), atribuie aceste situații reconfigurării sectorului energetic și a mecanismului de formare a prețului pe piața europeană. În continuare găsiți o interpretare a acestei perspective, cu detalii și exemple concrete.
Conform lui Chisăliță, una dintre cauze principale ale prețurilor ridicate este separarea companiilor producătoare de energie, un proces odată cu reformele din anii 2000. În anul 2000, compania CONEL a fost divizată în entităţi independente, iar astfel s-au creat entităţi cu interese comerciale proprii pentru hidro și termocentrale. Într-un sistem integrat, diferite surse de energie ar putea fi gestionate împreună, iar costurile de producție ar putea fi stabilite la nivelul întregului sistem. Separarea a determinat ca fiecare companie să urmărească doar propriile venituri, investiții și profituri.
În acest sens, Chisăliță susține că producătorii care obțin energie la costuri foarte mici nu au un interes direct în reducerea prețului pentru consumatori, ci doar în vânzarea la prețuri avantajoase pentru ei înșiși.
Din „perspectiva distribuirii beneficiilor”, concurența poate fi percepută ca inechitabilă: producătorii ieftini profită de prețuri ridicate, în timp ce consumatorii nu beneficiază automat de costurile reduse.
Un alt punct al argumentului lui Chisăliță se referă la diferențele semnificative de cost între sursele de energie. Hidrocentralele nu suportă cheltuieli legate de combustibil sau emisiile asociate, spre deosebire de centralele care funcționează pe gaze sau cărbune. Totuși, energia produsă de toate aceste surse este tranzacționată pe aceeași piață. În această piață, prețul este influențat de cele mai scumpe surse necesare pentru a acoperi cererea. Astfel, avantajele economice ale energiei ieftine pot rămâne în profitul producătorilor, în timp ce prețurile nebune de pe piață se reflectă în facturile consumatorilor.
Cum influențează ordinul de merit prețurile energiei?
Un alt factor esențial este mecanismul european cunoscut sub denumirea de „ordinul de merit” sau merit order, folosit în formarea prețurilor pe piața angro. În acest sistem, energia este ofertată în funcție de costurile marginale de producție. Sursele cu costuri mai mici sunt acceptate primele, iar centralele pe gaze sau cărbune intră în joc doar atunci când cererea nu poate fi acoperită din sursele mai ieftine.
Problema, conform lui Chisăliță, rezidă în modul în care se stabilește prețul final. În cadrul licitațiilor, producătorii ale căror oferte sunt acceptate primesc prețul ultimei oferte necesare pentru a acoperi consumul. Prin urmare, o centrală care produce energie la costuri reduse poate primi același preț ca o centrală cu costuri mult mai mari.
Pentru a ilustra acest mecanism, președintele AEI prezintă un exemplu: în anumite condiții, consumatorii au nevoie de 100 MWh într-o oră. În această perioadă, centralele fotovoltaice oferă 40 MWh la un preț de 60 euro/MWh, iar hidrocentralele oferă încă 40 MWh la 115 euro/MWh. Acestea acoperă 80% din necesarul de energie. Pentru diferența de 20 MWh, este nevoie de o centrală pe gaze, care solicită 180 euro/MWh.
Deși cea mai mare parte a energiei este oferită la prețuri mai mici, ultima centrală necesară pentru a satisface cererea stabilește prețul întregii cantități tranzacționate în acea licitație.
Astfel, atât producătorul de energie fotovoltaică, care a ofertat 60 euro/MWh, cât și hidrocentrala, care a cerut 115 euro/MWh, primesc în final 180 euro/MWh. Diferența dintre prețul ofertat și cel obținut poate aduce venituri suplimentare producătorilor, fără ca avantajul costurilor reduse să ajungă automat la consumatori.
Pe lângă prețurile stabilite în licitațiile angro, valoarea facturilor depinde și de contractele de furnizare, costurile de transport și distribuție, precum și de taxele aplicate. Dumitru Chisăliță afirmă că separarea producătorilor a afectat și modul în care este administrat sistemul energetic național. Fiecare companie își stabilește propria strategie comercială și propriile investiții, iar acest lucru îngreunează optimizarea costurilor la nivelul întregului sistem. Chiar dacă România dispune de un mix energetic diversificat, expertul susține că avantajele diversității sunt diminuate de organizarea companiilor pe tipuri de producție și de mecanismul de formare a prețurilor.
Președintele AEI nu contestă necesitatea unei piețe concurențiale, ci doar evidențiază că structura și modul de funcționare al acesteia trebuie revizuite pentru a reflecta realitatea costurilor de producție. — Astfel, deși România beneficiază de surse de energie la costuri reduse, facturile consumatorilor rămân ridicate din cauza separării companiilor producătoare, a mecanismului de formare a prețului pe piața europeană și a altor costuri asociate. Potrivit președintelui AEI, o reorganizare a sectorului energetic și o ajustare a mecanismului de preț ar putea asigura o distribuție mai echitabilă a beneficiilor pentru consumatori, reducând astfel facturile de electricitate.