Ce a sugerat Emil Boc care l-a făcut pe buzunăr?
Emil Boc, primarul Cluj-Napoca, a semnalat cu grija că migrația din afara Uniunii Europene începe să afecteze coeziunea sociale în România.
Vorbind la o întâlnire organizată de Partidul Popular European în București, a explicat că comunitățile locale se confruntă cu provocări reale și că e necesar să actionăm acum, nu mâine.
Discuția a gravitat în jurul temei „Regiunile care modelează viitorul Europei. Întărirea și modernizarea politicii de coeziune”. Boc a insistat că, înainte de a angaja forță de muncă străină, trebuie să verificăm dacă oamenii cunosc limba română și înțeleg modul de viață aici.
A propus teste obligatorii de limbă și cunoștințe generale despre societatea noastră.
A mai sugerat și ceva care a făcut buzunărul: să se да přednost integrării cetățenilor europeni de confesiune creștină, deoarece, în opinia sa, împărtășesc valori similare și sunt mai pregătiți să se adapteze la mentalitatea locală.
Care este perspectiva dinamică pe care a adăugat-o?
Primarul a precizat că nu e vorba de extremism, ci de observație făcută „la firul ierbii”. Cluj-Napoca găzduiește deja peste 20.000 de persoane din statele non-UE – un număr care, după părerea sa, începe să genereze tensiuni. Problema nu e doar numărul, ci lipsa cunoașterii limbii, a culturii și a modurilor de comportament specifice românești.
Pentru a evita agravarea situației, Boc a propus o evaluare prealabilă pentru toți solicitanții de locuri de muncă: să dovedească un nivel minim de înțelegere a limbii române și a regulilor de conviețuire. Scopul? A proteja viitorul comunităților și a preveni nemulțumirile care ar putea deveni politice.
A adăugat și o perspectivă dinamica: numărul persoanelor care vin în România pentru a munci a crescut de la aproximativ 10.000 la 100.000 pe an – o creșcere pe care l-a numit „enormă”. Acest ritm, spune, cere o reacție urgentă, înainte ca situația să devină ireversibilă.
În plus, a lansat o idee dublă: pe lângă gestionarea fluxului nou de migranți, autoritățile ar trebui să se concentreze și asupra returnării în țară a românilor plecați la muncă în străinătate. Credereea sa e că integrarea „europenilor creștini” ar fi mai ușoară, datorită similitudinii de valori și mentalitate.
Ignorarea ei nu face decât să adune problemele, care vor fi mult mai greu de rezolvat mai târziu. Mesajul lui e clar: trebuie reguli clare pentru cei care vin să muncească, pentru a asigura o coexistență armonioasă și a evita conflictele de mâine.