Ce proiecte fanion a prezentat Chisăliță?
Undă verde pentru Dumitru Chisăliță la conducerea Ministerului Energiei: Prioritățile mandatului său
Comisiile parlamentare de specialitate și-au exprimat luni susținerea față de candidatura lui Dumitru Chisăliță pentru funcția de ministru al Energiei.
Procesul de validare s-a încheiat cu un scor clar: 39 de voturi favorabile, 8 voturi împotrivă și o singură abținere, confirmând astfel încrederea parlamentarilor în planurile prezentate de acesta pentru sectorul energetic național.
În discursul său de audiere, candidatul pentru portofoliul Energiei a pus un accent deosebit pe necesitatea vitală a României de a-și extinde infrastructura de generare a curentului electric. Strategia guvernamentală vizează atingerea unui obiectiv ambițios până la finalul anului 2027: punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție totalizând 5.800 MW. Această expansiune va fi una mixtă, combinând sursele regenerabile cu unitățile de producție securitare, esențiale pentru stabilitatea sistemului.
Chisăliță a oferit detalii concrete despre două proiecte fanion: centrala de la Mintia, care a început deja testele operaționale, și centrala de la Iernut.
În ceea ce privește unitatea de la Iernut, ministrul propus a subliniat că, pe baza angajamentelor actuale ale operatorilor, punerea în exploatare este preconizată pentru prima parte a anului 2027.
Pentru a se asigura că aceste termene sunt respectate, Chisăliță a promis o implicare directă și constantă, monitorizând îndeaproape derularea contractelor și eliminarea blocajelor care au întârziat lucrările până în prezent.
Un alt pilon central al strategiei sale vizează consolidarea sistemului energetic prin dezvoltarea accelerată a capacităților de stocare. Potrivit oficialului, discuția despre stocare nu trebuie limitată exclusiv la baterii, ci trebuie să includă un mix diversificat, ce integrează acumularea prin pompaj. Scopul este eliminarea dependenței de importurile de energie, care, în anumite intervale orare, ating prețuri extrem de ridicate și pun presiune pe consumatorii finali.
Ce se întâmplă la centrala de la Cernavodă?
Securitatea energetică este, în viziunea lui Chisăliță, strâns legată și de valorificarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră. Acesta a calificat calendarul de exploatare, estimat pentru prima jumătate a anului 2027, drept un element critic pentru viitorul României.
„Acest interval, care ne desparte de momentul demarării producției, este decisiv pentru parcursul energetic al țării pe următorul deceniu”, a avertizat el în fața parlamentarilor.
Ministrul desemnat a abordat și situația recentă de la centrala nucleară de la Cernavodă, unde oprirea celor două reactoare timp de aproximativ trei luni a scos din sistem circa 20% din capacitatea totală de producție. Chisăliță a subliniat că lecțiile acestei crize trebuie învățate rapid. Nu este vorba doar despre reluarea producției, ci despre implementarea unor soluții tehnice care să prevină astfel de incidente pe viitor.
Mai mult, el a precizat că lecțiile învățate în urma mentenanței reactoarelor 1 și 2 trebuie aplicate riguros pentru proiectele viitoare, respectiv unitățile 3 și 4, pentru a asigura o fiabilitate sporită a întregului sistem nuclear.
În ceea ce privește tranziția către sursele verzi, Chisăliță susține o abordare integrată. Deși energia solară și cea eoliană sunt prioritare, dezvoltarea lor trebuie să fie sincronizată cu modernizarea rețelelor electrice și suplimentarea capacităților de stocare. Acestea din urmă trebuie să acționeze ca un mecanism de rezervă în perioadele în care condițiile meteorologice nu sunt favorabile producției din surse regenerabile. În acest sens, ministrul propus a anunțat intenția de a reporni proiectele de eolian offshore în Marea Neagră, considerându-le un motor esențial pentru echilibrarea balanței energetice naționale.
Un subiect sensibil abordat în cadrul audierilor a fost cel al utilizării cărbunelui. Chisăliță a punctat că soarta centralelor pe cărbune trebuie analizată cu maximă prudență. Politica sa va fi una de prudență: închiderea acestor unități se va face doar în măsura în care vor fi înlocuite de capacități securitare noi, garantând astfel că siguranța sistemului nu va fi niciodată compromisă.
Această abordare echilibrată, care pune pe primul loc stabilitatea sistemului și protecția consumatorului, a fost elementul central care a convins majoritatea membrilor comisiilor parlamentare să îi acorde avizul favorabil.