De ce atâția brazilieni au lipsit la vot?
Electorații brazilieni se pregătesc pentru o confruntare electorală crucială duminica viitoare, 25 octombrie, când se va disputa turul al doilea al scrutinului prezidențial. Atmosfera este tensionată, marcată de o polarizare acută a societății și de o rată îngrijorătoare de neimplicare civică registrată în prima rundă.
Miza este enormă: viitorul mandat executiv va fi hotărât de capacitatea a milioane de cetățeni, care au absentat în octombrie, de a-și manifesta votul acum.
Pe linia de plecare se află Luiz Inácio Lula da Silva, șeful statului de facto, și Flávio Bolsonaro, fiul fostului lider Jair Bolsonaro, într-o bătălie care promite a fi extrem de strânsă.
Lula, o figură centrală a stângii latino-americene de-a lungul ultimelor decenii, a construit o carieră solidă bazată pe imaginea unui politician accesibil, apropiat de clasele defavorizate. Pentru a-și asigura victoria iminență, președintele în funcție trebuie să reînvie entuziasmul care i-a adus cândva sprijinul unei mase uriașe de alegători, conform analizelor publicate de The Wall Street Journal.
Cu doar câteva zile rămase până la împlinirea vârstei de 81 de ani, această candidatură ar putea reprezenta ultima sa șansă de a obține încă un mandat la președinție.
Situația din sondaje este delicată. Lula se află într-o poziție defavorabilă față de rivalul său, Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte și unul dintre cei mai pasionați oponenți politici ai lui Lula.
Dat fiind faptul că cercetările de opinie indică o probabilitate mică ca electoratul activ să își schimbe preferințele înainte de ziua votării, echilibrul se va stabili probabil prin mobilizarea celor care nu au mers la secții în data de 4 octombrie.
Deși votul este o obligație legală pentru majoritatea cetățenilor majori din Brazilia, aproximativ 33,4 milioane de persoane, reprezentând peste o cincime din corpul electoral, au evitat urnele în prima etapă.
Acest nivel de absenteism este cel mai ridicat înregistrat din anul 1998.
Motivele pentru care atât de mulți brazilieni au ales să lipsească sunt variate. O parte semnificativă dintre cetățeni au exprimat nemulțumirea față de o campanie electorală percepută ca fiind saturată de scandaluri, atacuri personale și reciprocități acuze.
Pentru ei, plata unei amenzi modeste pentru neparticipare a fost preferabilă față de implicarea într-un proces pe care îl considerau epuizant. În prima rundă, Lula a încheiat cursa cu un deficit de aproximativ 2,2 milioane de voturi față de Bolsonaro. Recuperarea acestei diferențe devine posibilă doar dacă reușește să convingă o fracțiune din electoratul sedentar să participe la scrutinul decisiv.
Un studiu efectuat de compania Quaest în săptămâna anterioară a evidențiat un avantaj pentru Lula în rândul celor care nu au votat sau au depus buletine albe și nule. Conform datelor, 40% dintre aceștia îl susțineau pe actualul președinte, în comparație cu 36% care îl preferau pe Bolsonaro.
Totuși, există o distincție importantă între a-i convinge pe acești indivizi să fie de acord cu Lula și a-i determina efectiv să se deplaseze la secțiile de votare.
Ce complexitate adaugă contextul personal?
Istoria electorală recentă a țării nu pare să favorizeze perspectiva optimistă a președintelui. De la restaurarea democrației, șapte dintre nouă alegeri prezidențiale au necesit un tur suplimentar. În toate aceste situații, candidatul care a condus în prima rundă a și câștigat în final.
În plus, în șase dintre cele șapte cazuri în care s-a organizat un al doilea tur, rata de participare a crescut între cele două etape.
Singura excepție notabilă a fost din 2022, când nivelul de implicare a rămas relativ stabil.
Entuziasmul pentru actuala cursă electorală este remarcabil de scăzut, în special în rândul electoratului feminin. Un sondaj realizat recent de BTG Pactual și Nexus arată o discrepanță clară: 62% dintre bărbați au declarat o interesare intensă pentru alegeri, în timp ce doar 49% dintre femei au raportat aceeași stare.
În ciuda diferențelor ideologice profunde dintre cei doi, mulți observatori susțin că ambii candidați au devenit simboluri ale aceluiași spectacol politic obositor, care se repetă de ani de zile, așa cum notează presa americană.
Contextul personal al candidaților adaugă o complexitate suplimentară. Lula a fost închis în 2018, în urma unor condamnări pentru corupție, decizii care au fost ulterior invalidate. Fiul său este, la rândul său, vizat de acuzații similare, deși președintele neagă orice neregulă. Pe partea adversă, tatăl lui Flávio, fostul președinte Jair Bolsonaro, se află sub arest la domiciliu, fiind acuzat de organizarea unei puci contra rezultatului alegerilor din 2022, pe care le-a pierdut în favoarea lui Lula.
Flávio însuși a trebuit să răspundă la întrebări privind modul în care a finanțat un film dedicat tatălui său, finanțare care ar fi provenit de la un bancher implicat într-un mare scandal de fraudă.
Rivalul său, Flávio, neagă și el orice abatere de la lege.
Deși discursul public prezintă acest scrutin ca o luptă clasică între stânga și dreapta, ambele tabere au adoptat în ultimele săptămâni strategii populiste. Candidații au promis beneficii financiare suplimentare pentru familiile cu venituri reduse, precum și reducerea duratei săptămânii de lucru.
Felipe Moura Brasil, comentator politic și autor, a caracterizat prestațiile celor doi în prima dezbatere televizată, desfășurată duminica trecută, drept o interpretare a rolurilor de „doi impostori”.
„Fiecare încearcă să se curețe folosindu-se de murdăria celuilalt”, a afirmat acesta, conform citării din WSJ.
Tonul dezbaterii a fost încărcat. Lula l-a etichetat pe Bolsonaro drept mincinos și huligan, iar adversarul său a replicat cu ironii, sugerând chiar posibilitatea ca președintele să îi fure portofelul. Pentru Lula, care a intrat prima dată în funcția de președinte în 2003, candidatura este complicată de statutul său de incumbent. Politologii subliniază faptul că pentru un electorat deja frustrat de politică, acceptarea menținerii status quo-ului prin vot este o provocare psihologică semnificativă. Pe de altă parte, Flávio Bolsonaro profită de o tendință regională largă spre dreapta politică în America de Sud.
În diverse țări din zonă, liderii conservatori au ajuns la putere, alimentați de temerile publice legate de criminalitatea violentă și de nemulțumirile generate de dificultățile economice persistente.