Cifrele alarmante ale Marinescu?
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a tras un semnal de alarmă: plătim mai mult pe dobânzi decât deficitul bugetar pe care Guvernul și l-a propus. Este o tensiune structurală gravă.
Costurile cu serviciul datoriei publice au devenit o povară greu de suportat.
În bugetul de anul curent, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB. Paradoxal, această cifră este mai mare decât ținta de deficit pe care autoritățile încearcă să o atingă.
Situația nu este izolată. La nivel european, datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB, dar pentru România contează viteza cu care ne-am îndatorat. În ultimii ani, ritmul de creștere a datoriei a fost de trei ori mai rapid decât media din perioada pre-pandemică.
De la volum la calitate - cum?
Rezultatul? Cheltuielile cu dobânzile au spart plafonul deficitului țintuit, impunând o reacție imediată.
Marinescu contextualizează problema: în cei 20 de ani de la aderarea la UE, am făcut progrese, dar am acumulat și dezechilibre profunde. Acestea vin din opțiuni politice și economice asumate în trecut. Acum e momentul să trecem de la o creștere bazată pe volume la una calitativă. Trebuie să consolidăm fiscal-bugetarul ferm, pentru a gestiona creșterea continuă a datoriei.
Politica fiscală trebuie curățată de incertitudini. Prioritatea este reducerea diferenței de TVA (tax avoidance și tax evasion), o sursă majoră de pierderi.
Mai mult, mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Întrebarea-cheie rămâne: cum consolidăm fără să stricăm dinamica economică? După doi ani de creștere sub unitară, avem nevoie de o revitalizare reală pentru a tempera deficitele.
Trebuie să priorizăm domeniile care susțin reziliența socială: sănătate, educație, apărare. O problemă îngrijorătoare: aproape jumătate dintre elevii de 15 ani au deficiențe majore în abilitățile de bază. E consecința alocării insuficiente a resurselor către educație, ceea ce afectează competitivitatea capitalului uman.
Educație, pensii și companii în pericol?
Sustenabilitatea financiară cere reforme structurale, gândite prin prisma echității sociale. Dar politicile sociale trebuie să țină cont de realitatea demografică.
Sistemul de pensii de tip „pay as you go” va avea constrângeri majore în anii următori. Fondurile private de pensii devin esențiale pentru a atenua aceste decalaje pe termen lung.
În final, viceguvernatorul BNR a semnalat un alt semnal de alarmă: lipsa disciplinei financiare în companiile de stat și dependența lor cronică de buget.
Aceasta afectează atât sănătatea finanțelor publice, cât și funcționarea corectă a piețelor.