Cui aparține meritul acestei decizii?
Radu Dinel Miruță, actualul ministru demis al Apărării și Transporturilor, a intervenit public pe platformele de socializare imediat după ce agenția internațională de rating Standard & Poor’s (S&P) a confirmat păstrarea notei suverane a României la cota de BBB-, echivalentă cu A-3. Într-o declarație transmisă prin intermediul contului său de Facebook, oficialul a atribuit direct Executivului creditul pentru această decizie, considerând că rezultatul reflectă acuratețea strategiilor implementate de Guvern pe parcursul ultimelor douăsprezece luni.
Miruță a insistat asupra ideii că menținerea acestui calificativ reprezintă o validare concretă a cursului economic adoptat de țara noastră. Potrivită interpretării sale, agenția S&P a reținut faptul că măsurile luate de administrația centrală au fost cele potrivite pentru stabilizarea situației financiare. Mesajul publicat online subliniază că România a urmat o direcție clară, iar persistența ratingului actual confirmă această traiectorie.
În textul postat, Dinel Miruță a formulat o declarație directă: „Agenția S&P a venit astăzi cu marele anunț: menține ratingul de țară pentru România. Este dovada supremă că măsurile luate în ultimul an au fost cele corecte”. Prin aceste cuvinte, el a încercat să creeze o legătură strânsă între acțiunile guvernamentale recente și percepția externă a stabilității financiare a statului.
Meritul obținerii acestei decizii a fost distribuit de Miruță între două categorii principale de actori: cetățenii activi și instituția Guvernului. El a evidențiat rolul crucial al românilor care își dedică timpul zilnic activității profesionale, descriindu-i ca fiind motorul principal al performanței economice. De asemenea, a punctat faptul că populația a conștientizat necesitatea abandonării unei atitudini de cheltuieli nelimitate, recunoscând că nu este viabil să se folosească fonduri care nu există efectiv.
Pe lângă contribuția cetățenilor, Miruță a atribuit o parte din succes Guvernului, pe care l-a descris ca fiind entitatea care a inițiat o schimbare de paradigmă. Conform viziunii sale, administrația a trecut de la o filozofie centrată pe cheltuieli și risipă la una axată pe responsabilitate fiscală strictă.
A subliniat tranziția de la acordarea de privilegii la primatul muncii și de la mentalitatea de a cere statul să acopere totul la principiu conform căruia statul plătește exclusiv pentru ce își permite să susțină financiar.
O secțiune importantă a comunicării a fost dedicată criticii modului tradițional în care statul gestionează resursele în perioadele pre-alegeri. Miruță a susținut că România nu își poate asigura o dezvoltare durabilă prin distribuirea de beneficii financiare în scop electoral. El a argumentat că o economie robustă nu poate fi construită prin împărțirea banilor înainte de vot, lăsând apoi facturile mari de achitat în perioada post-electorală.
Ce detalii a oferit S&P în comunicatul din 2 octombrie?
Astfel, promisiunile electorale riscă să transfere costuri în viitor, iar politiciile sustenabile devin esențiale pentru sănătatea financiară a națiunii.
Contextul tehnico-financiar al deciziei S&P a fost detaliat de agenție în comunicatul din data de 2 octombrie, vineri. Notă de BBB- plasează România în segmentul recomandat pentru investiții, dar marchează totodată pragul inferior înainte de intrarea în categoria „junk” (moleșită).
Această poziție indică faptul că orice deteriorare ulterioară a finanțelor publice sau a mediului extern ar putea avea un impact semnificativ asupra calității creditului.
Analizatorii de la Standard & Poor’s au justificat decizia de a nu retrograda România prin progresele observate în consolidarea fiscală din anii 2025 și 2026. Proiecțiile oficiale indică o scădere a deficitului bugetar la 6,25% din produsul intern brut în anul 2026.
Această valoare este cu aproximativ 1,5 puncte procentuale mai mică decât nivelul înregistrat în anul precedent, demonstrând o îmbunătățire clară a echilibrului bugetar.
Menținerea ratingului a fost influențată și de faptul că procesul de ajustare fiscală, precum și absorbția fondurilor europene, s-au desfășurat conform planului stabilit pentru 2026, conform evaluării S&P. Cu toate acestea, incertitudinile nu au dispărut complet.
Agenția a semnalat că ratingul ar putea fi revizuit în scădere dacă procesul îndelungat de formare a noului guvern, declanșat după prăbușirea coaliției din mai 2026, ar întârzia reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028.