Fostul vicepremier a abordat și aspectul deciziei României de a achiziționa vaccinurile
Dan Barna, convocat la DNA în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID
Dan Barna, europarlamentar USR, a fost audiat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în legătură cu achiziția vaccinurilor anti-COVID. Convocarea sa survine din prisma funcției de vicepremier pe care o deținea în cabinetul condus de Florin Cîțu, în perioada în care au fost efectuate respectivele cumpărături de seruri. La ieșirea de la sediul DNA, Barna a declarat că este prima dată când depune mărturie în acest caz, conform informațiilor transmise de News.ro.
Fostul vicepremier a abordat și aspectul deciziei României de a achiziționa vaccinurile, argumentând că țara a urmat exemplul majorității statelor membre ale Uniunii Europene. În acea perioadă, a subliniat el, incertitudinea privind evoluția pandemiei era ridicată. El a explicat că România a participat la un acord-cadru european pentru achiziția vaccinurilor, acord ce oferea fiecărui stat opțiuni specifice. Barna a detaliat aceste aspecte în declarația sa. El consideră că este nejustificat să se evalueze deciziile luate atunci prin prisma cunoștințelor actuale. „Este ca și cum, într-un scenariu de război, achiziționezi o sută de tancuri, iar apoi, odată cu instalarea păcii, ești acuzat pentru această decizie. Situația este identică”, a exemplificat Barna.
Pe de altă parte, Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății în timpul pandemiei
Fostul oficial a adăugat că, din punctul său de vedere, gestionarea ulterioară a situației, în special în relația cu Pfizer, nu a fost întotdeauna cea mai inspirată. Cu toate acestea, el a reiterat că la momentul inițial, România a acționat în conformitate cu celelalte state, achiziționând vaccinuri deoarece amploarea pandemiei era imprevizibilă. Barna a caracterizat întregul subiect drept „cel puțin bizar”, reiterând comparația cu achiziția de tancuri în timp de război. El a exprimat speranța că toate elementele de context vor fi clarificate pe deplin.
Pe de altă parte, Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății în timpul pandemiei, a susținut anterior că decizia de a nu mai achiziționa 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19 a fost una corectă. Rafila a explicat că România avea deja un excedent de vaccinuri, pe care nu le putea utiliza, iar stocarea acestora ar fi generat costuri semnificative, având în vedere și termenul de valabilitate limitat.
Într-un context conex, o instanță belgiană a hotărât recent că Polonia și România sunt obligate să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 produse de compania farmaceutică americană Pfizer, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro (echivalentul a 2,2 miliarde de dolari). În cazul României, suma datorată se ridică la 600 de milioane de euro.