Cum converg efectele a două comportamente distincte?
Decizia privind conflictul juridic declansat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, cunoscută publicului sub denumirea de Programul SAFE, va fi anunțată miercuri de Curtea Constituțională. În centrul atenției se află sesizarea formulată de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și lider al PSD, care a solicitat instanței supreme să verifice legalitatea actului normativ emis de executiv.
Această intervenție judecătorească survine în contextul unei tensiuni acute între cele două ramuri ale puterii, Guvernul și Parlament, ambele fiind implicate într-un dispute referitoare la competențele constituționale exercitate în perioada imediat următoare retragerii încrederii.
Conform detaliilor prezentate în cererea depusă la CCR, Sorin Grindeanu susține că ordonanța menționată a fost adoptată și trimisă pentru publicare într-un moment în care executivul depășise limitele competențelor sale constituționale. Guvernul, care fusese deja demis prin moțiunea de cenzură, ar fi continuat să emită acte normative cu forță de lege primară, situație care, în opinia șefului de la Camera Deputaților, generează incompatibilitatea textului cu prevederile fundamentale ale Constituției.
Mai mult, cererea include și o cerere de obligare a Guvernului de a se abține de la emiterea viitoare a unor astfel de acte normative, până la clarificarea completă a statutului său constituțional.
Liderul PSD identifică două comportamente distincte, dar cu efecte convergente, care stau la baza acestui conflict de natură constitutională. Prima abatere constă în faptul că Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a fost finalizată și transmisă spre publicare în Monitorul Oficial pe data de 8 mai 2026, chiar dacă încrederea Parlamentului fusese retragere prin moțiunea de cenzură aprobată pe 5 mai 2026.
În această perioadă intercalată, conform articolului 110 aliniatul (4) din Constituție, Guvernul rămase în funcție avea dreptul exclusiv să execute acte de administrare curentă a treburilor publice, fiind exclus din orice capacitate de a legisla prin delegare.
Astfel, publicarea unui act cu conținut legislativ substantial de către un executiv „în funcție” ar fi reprezentat o încălcare a acestui principiu.
Ce se întâmplă odată cu soluționarea conflictului?
A doua abatere gravă semnalată de Grindeanu vizează modul în care Guvernul a reglementat printr-o ordonanță de urgență materie care se afla deja în curs de dezbatere parlamentară. Soluțiile legislative erau în fază avansată de discuție sau se aflau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenare ale Camerei Deputaților și Senatului. Prin această manevră, executivul s-ar fi transformat dintr-un legiuitor delegat, căruia i se retrăsese tocmai mandatul democratic, într-o autoritate concurentă cu Parlamentul.
Această atitudine implică, după cum arată sesizarea, o abdicare de la rolul constituțional al Guvernului și o ignorare a obligației de loialitate față de Parlament, singura instituție abilitată să legifereze în numele poporului.
În documentul adresat Curții, se precizează că, odată cu soluționarea acestui conflict, este necesar ca instanța să indice conduitele la care autoritățile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a asigura respectarea integrală a textului constitucional. Problema de drept centrală care trebuie rezolvată privește capacitatea unui Guvern demis prin cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență care nu se încadrează în administrația curentă, ci are un impact legislativ major.
Punctul sensibil este, în special, posibilitatea ca un astfel de act să reglementeze domeniile care erau deja în procedura legislativă la cele două camere ale Parlamentului, fie în faza de proiecte înregistrate, fie în etapa de dezbatere sau pe ordinea de zi.
Sesizarea mai arată și că adoptarea și publicarea Ordonanței de urgență în intervalul 5-8 mai 2026, adică imediat după aprobarea moțiunii de cenzură din 5 mai, constituie un abuz de drept public. Guvernul, lipsit de mandatul democratic și de legitimitate constituțională plină, a continuat să își exercite prerogativele de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care făceau parte din agendă legislativă a acestuia.
Conform afirmațiilor președintelui Camerei Deputaților, funcționarea Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a țării a fost afectată direct și concret.
Această interferență produce cel puțin două consecințe distincte, printre care publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 într-un cadru procedural controversat, care a perturbat echilibrul instituțional dintre puterile statului.