Un guvern demis mai poate legifera?!
Judecătoria supremă a țării se pregătește să ofere un deznodământ.
Pronunțarea finală este programată pentru data de 22 octombrie, într-o zi de joie, după ce instanța a amânat inițial luarea hotărârii cu două săptămâni în urmă.
Inițiatorul acestei solicitări este Sorin Grindeanu, actualul șef al Camerei Deputaților, care a chemat Curtea Constituțională să arbitreze o dispută juridică de rang constituțional între puterea executivă și cea legislativă.
Contextul acestei tensiuni instituționale a luat naștere în timpul mandatului interimar al guvernului condus de Ilie Bolojan. La acea vreme, autoritatea executivă a aprobat și a trimis spre publicare o ordonanță de urgență, chiar dacă parlamentul își exprimase nemulțumirea față de echipa condusă de Bolojan prin votarea unei moțiuni de cenzură, semnată de formațiunile PSD și AUR.
Acțiunea legislativă vizată este Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 38 din anul 2026, un document pus pe tapet pentru a-i analiza compatibilitatea cu norma supremă a statului.
Sorin Grindeanu a argumentat în fața magistraților că existența conflictului este generată de două comportamente distincte, dar convergente în efectele lor, ale Executivului, ambele fiind considerate neconstituționale. Prima abatere identificată de președintele Camerei Deputaților constă în faptul că OUG 38/2026 a fost adoptată și trimisă spre publicare ulterior retragerii încrederii acordate guvernului prin moțiunea de cenzură, eveniment care a avut loc pe data de 5 mai 2026.
Publicarea oficială a textului în Monitorul Oficial s-a realizat la data de 8 mai 2026.
Conform articolului 110 alineatul 4 din Constituție, un guvern demis are doar capacitatea de a desfășura acte de administrare curentă, exclusiv, fiind privat de dreptul de a emite acte normative cu forță de lege primară.
Astfel, adoptarea unei ordonanțe cu conținut legislativ substanțial a depășit limita competențelor sale.
Ce se întâmplă cu legile aflate pe rol?!
A doua problemă majoră semnalată în sesizare vizează modul în care guvernul a reglementat prin ordonanță materii aflate deja în plină procedură parlamentară. Aceste subiecte erau în curs de dezbatere sau chiar incluse pe ordinea de zi a ședințelor plenare ale Camerei Deputaților și a Senatului.
Prin această manevră, Guvernul s-a transformat dintr-un legiuitor delegat, cărui mandat democratic îi fusese retras, într-o autoritate concurentă cu Parlamentul.
Grindeanu susține că acest lucru implică o abdicare de la rolul constituțional al executivului și o ignorare a obligației de loialitate față de Parlament, recunoscut drept unică autoritate legiuitoare a țării.
În documentul adresat Curții, se subliniază necesitatea stabilirii conduitei pe care autoritățile publice implicate trebuie să o urmeze pentru a respecta prevederile constituționale odată cu soluționarea conflictului. Problema de drept centrală care necesită elucidare este posibilitatea ca un guvern demis prin cenzură să poată adopta și publica o ordonanță de urgență cu impact legislativ major, care nu intră în categoria administrării curente.
Mai mult decât atât, se pune întrebarea dacă este permis ca un astfel de act să reglementeze domenii aflate deja în procesul legislativ al Parlamentului, fie prin proiecte de lege înregistrate, fie prin propuneri legislative în dezbatere la cele două camere, sau chiar pe agenda plenului Camerei Deputaților.
Sesizarea mai menționează că perioada cuprinsă între 5 și 8 mai 2026, în care a fost adoptată și publicată OUG, reprezintă un abuz de drept public. În acest interval, Guvernul, deși pierduse legitimitatea constituțională și mandatul democratic, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care făceau parte din agenda sa legislativă.
Președintele Camerei Deputaților evidențiază că funcționarea Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare este afectată direct și concret prin două consecințe clare. În primul rând, ordonanța produce efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României. Acest lucru echivalează cu deturnarea mecanismelor de dezbatere parlamentară aflate în curs, golind de conținut efortul legislativ depus anterior de parlamentari pentru aceassertSame materii. În al doilea rând, continuarea procedurilor parlamentare pentru inițiativele legislative aflate pe rol devine lipsită de finalitate practică dacă nu se constată conflictul constituțional.
Parlamentul se vede în situația de a dezbate și adopta legi pentru domenii deja reglementate de un act normativ emis de un guvern demis, ceea ce generează incertitudine normativă, insecuritate juridică și încalcă principiul economiei de mijloace legislative.
Având în vedere toate aceste aspecte, Sorin Grindeanu consideră că cererea de soluționare a conflictului dintre Parlamentul României și Guvernul României este admisibilă. Solicitarea către Curtea Constituțională include constatarea existenței conflictului juridic de natură constituțională, declanșat prin emiterea OUG.