Guvernul a intervenit în domeniul aflat deja în dezbatere parlamentară!
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri să amâne încă o dată analizarea și pronunțarea hotărârii cu privire la controversata ordonanță de urgență emisă pentru implementarea Programului SAFE. Dezbaterea a fost reportată la data de 21 octombrie, ceea ce reprezintă o nouă întârziere în rezolvarea acestei spețe juridice complexe.
Pe ordinea de zi a instanței de control constitucional se afla sesizarea depusă de președintele Camerei Deputaților, social-democratul Sorin Grindeanu.
Aceasta viza stabilirea unui eventual conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă și cea legislativă, declansat prin emitera Ordonanței de Urgență referitoare la Programul SAFE, document emis de guvernul condus de Ilie Bolojan imediat după ce Executivul își pierduse sprijinul parlamentar.
Programul SAFE constituie un instrument financiar al Uniunii Europene menit să faciliteze achizițiile comune în sectorul apărării și securității. Acest mecanism permite acordarea de împrumuturi care pot ajunge la suma de 150 de miliarde de euro. Sesizarea formulată de Grindeanu solicita judecătorilor constituționali să constate existența conflictului juridic și să precizeze calea de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale, conform transmiterii agenției Agerpres.
Argumentele invocate în documentul de sesizare evidențiază că conflictul este generat de două atitudini neconstituționale distincte, dar cu efecte convergente, ale Guvernului României. Prima constă în adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 38/2026, operațiune realizată după retragerea încrederii Parlamentului printr-o moțiune de cenzură, votată pe data de 5 mai 2026.
A doua problemă majoră este publicarea acestui act normativ în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de către un Guvern care, conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție, mai avea dreptul să execute exclusiv acte de administrare curentă a treburilor publice, fiind exclusă categoric orice competență de legiferare delegată.
Mai mult, sesizarea subliniază că prin această ordonanță, Guvernul a reglementat soluții legislative care se aflau deja într-un proces avansat de dezbatere parlamentară.
Unele dintre aceste reglementări erau în curs de analiză sau chiar incluse pe ordinea de zi a ședințelor plenare atât la Camera Deputaților, cât și la Senat.
Sesizarea subliniază impactul acestei ordonanțe!
Astfel, Executivul s-a transformat dintr-un legiuitor delegat, cărui mandat democratic i fusese retras, într-o autoritate concurentă cu Parlamentul, abdicând de la rolul său constituțional și ignorând obligația de loialitate față de Parlament, considerat singura autoritate legiuitoare a statului.
Analiza cronologică a procedurilor și a conținutului actelor normative implicate relevă faptul că Guvernul condus de Ilie Bolojan a extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței de urgență chiar în dimineața zilei de 5 mai, momentul dezbaterii și votării moțiunii de cenzură. Extinderea a fost realizată prin adăugarea a 12 articole noi.
Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că aceste completări, adăugate în ședința de Guvern, au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.
Prin această conduită, Guvernul nu doar că a intervenit într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci a anticipat și a substituit rezultatul procesului legislativ. Această manevră a diminuat rolul deliberativ al Parlamentului și a afectat echilibrul constituțional dintre puterile statului, principiu consacrat de articolul 1 alineatul (4) din Constituție. Situația a fost descrisă ca fiind una în care Executivul a acționat într-un mod care a perturbat balanța instituțională a țării.
În contextul actual, România se află de aproximativ cinci luni într-o stare de incertitudine politică, asemănătoare cu o sală de așteptare, în timp ce se caută un prim-ministru definitiv. Acest interimat începe să aibă un cost ridicat pentru economia și administrația țării.
În paralel, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a menționat recent o abordare flexibilă privind programul de guvernare, declarându-se deschis la discuții și respectuos față de ideile bune, indiferent de originea acestora.
Dezbaterea de la CCR a fost amânată din nou, lăsând în suspensie soluționarea juridică a conflictului dintre cele două puteri ale statului. Judecătorii constituționali vor trebui să se pronunțe pe 21 octombrie dacă ordonanța emisă de guvernul Bolojan, în condițiile retragerii încrederii parlamentare, este validă sau dacă a violat principiile constituționale privind separarea puterilor și procedura legislativă.