Ce dezamăgire a trăit primarul Buzăului?
Nicușor Dan a semnat sâmbătă decretul de numire a lui Siegfried Mureșan în funcția de prim-ministru, act oficializat luni în Monitorul Oficial.
Conform Constituției, noul candidat are la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere din partea Parlamentului, atât pentru programul de guvernare, cât și pentru componența cabinetului.
Dezbaterile se vor desfășura într-o ședință comună a celor două Camere, iar obținerea majorității necesită 233 de voturi favorabile.
Reacția la această mișcare a fost punctul central al declarațiilor lui Constantin Toma, primarul Buzăului.
Edilul a exprimat o dezamăgire profundă față de conduita președintelui, considerând că șeful statului ar fi trebuit să acționeze mult mai repede, chiar dacă riscul era organizarea unor alegeri anticipate.
În opinia sa, România nu poate suporta o stare de incertitate prelungită, mai ales în contextul presiunilor generate de conflictul din Ucraina și al problemelor economice interne.
Cum va evolua „cruciada bunului-simț”?
Toma a subliniat că, după cinci luni de la debutul crizei, dacă decizia nu a fost luată, situația devine dramatică.
El a afirmat că, în poziția sa, ar fi rezolvat problema în trei sau patru zile, inclusiv prin declanșarea alegerilor anticipate dacă noii parlamentari nu ar fi reușit să strângă cele 233 de voturi necesare.
Primarul a ridicat întrebarea dacă, în lipsa unui consens, țara ar urma să aștepte până în 2028-2029, momentul expirării mandatului actual al președintelui, considerând această perspectivă absurdă.
Aceste comentarii au fost oferite la postul local TV Sat, conform informațiilor furnizate de News. ro. Constantin Toma a recunoscut deschis faptul că l-a votat și l-a sprijinit pe Nicușor Dan în cursa prezidențială, explicând că atunci nu exista o alternativă convenabilă pentru mulți cetățeni.
Totuși, el a remarcat că gesturile de la Palatul Cotroceni nu au fost la înălțimea așteptărilor.
„Mă dezamăgește omul acesta”, a spus edilul, insistând că pe această funcție superioară, deciziile ferme sunt obligatorii.
Care a fost prezența la „Carpathian 8”?
El a cerut ca președintele să desemneze un premier și să permită procesului politic să își urmeze cursul natural, acceptând posibilitatea unei revote electrice dacă Parlamentul nu va valida candidatura.
Argumentele sale s-au concentrat pe imposibilitatea de a menține status quo-ul în condițiile unui război la graniță, a deficitelor bugetare uriașe, a amenințărilor zilnice și a creșterii prețurilor la combustibili.
În viziunea primarului, procedura corectă ar fi implicat desemnarea unui candidat care să își constituie propriul guvern și să solicite votul de încredere.
Dacă acest executiv nu ar fi obținut majoritatea de 233 de voturi, ar fi trebuit să se ajungă automat la alegeri anticipate, în loc de a lăsa un guvern provizoriu să funcționeze în vacanță.
Toma a menționat că, deși s-a spus că Ilie Bolojan trebuie să plece, președintele trebuia să indice un nou lider care să rămână în poziție până la finalul procesului.
Cum au reacționat coaliția și opoziția?
Interogat despre viitorul politic al lui Ilie Bolojan, Constantin Toma a insistat că reformele inițiate de Bolojan în domeniul cheltuielilor bugetare, descrise ca o „cruciadă a bunului-simț”, trebuie să continue indiferent de cine va conduce noul guvern. Orice succesor va trebui să ducă mai departe această misiune, deoarece nu există o alternativă viabilă pentru a debloca economia.
Pe plan diplomatic, Constantin Toma a fost prezent în weekend în Ucraina, alături de președintele Nicușor Dan, la summitul „Carpathian 8”.
Evenimentul, desfășurat între 18 și 20 septembrie la Bukovel, a avut ca temă cooperarea regională în sectoare precum securitatea, energia, infrastructura, investițiile și comerțul, reunind opt state din zona carpatică.
Participarea șefului statului român la această întâlnire a fost realizată la invitația directă a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
În contextul dezbaterilor politice actuale, alte voci din opoziție și din coaliție au reacționat la criza guvernamentală. Petrișor Peiu a replicat lui Mureșan, susținând că critica adresată Uniunii Europene reprezintă democrație, nu extremism.
Dan Motreanu a acuzat PSD de prelungirea artificială a crizei, argumentând că problema legată de Bolojan nu mai există. De asemenea, Oana Gheorghiu a solicitat organizarea alegerilor anticipate, după ce PSD a respins Guvernul Mureșan, declarând că partidul social-democrat dorește să își păstreze privilegiile. Aceste declarații subliniază complexitatea negocierilor politice și tensiunile dintre formațiunile parlamentare în fața ultimatumului constituțional de 10 zile.