Cum asigurăm resurse umane suficiente și calitative în sănătate?
Procesul de reformare a sistemului de sănătate din România ar trebui să pornească de la o analiză riguroasă a problemelor structurale, conform propunerilor transmise recent de Colegiul Medicilor din România (CMR). Organizația profesională a adresat o scrisoare publică premierului desemnat, Luca Niculescu, precum și tuturor actorilor relevanți ai scenei politice, solicitând integrarea a șapte măsuri prioritare în secțiunea dedicată sănătății din viitorul program de guvernare.
Această inițiativă subliniază urgența de a remedia deficitul cronic de personal medical și de a ameliora condițiile dificile în care se desfășoară activitatea din unitățile spitalicești.
O concluzie surprinzătoare rezultată din cercetările sociologice recente, efectuate în rândul medicilor rezidenți, indică faptul că o proporție de 93,7% dintre tinerii specialiști sunt gata să își exercite profesia în zone considerate defavorizate, cu condiția existenței unei infrastructuri moderne, a dotărilor necesare, a unor echipe bine structurate, a stabilității angajatoriale, a perspectivelor de carieră și a unei remunerații competitive. În plus, CMR insistă asupra necesității ca turele de gardă să fie compensate în funcție de salariile de bază curente, iar timpul de repaus post-gardă și limitele legale de muncă să fie respectate strict.
Finanțarea serviciilor medicale trebuie, de asemenea, recalibrată pentru a reflecta costurile reale și cerințele specifice ale pacienților. Președinta CMR, prof. univ.
Cătălina Poiană, a susținut că aceste obiective trebuie examinate cu atenție la redactarea noului program de guvernare, vizând o îmbunătățire concretă a sistemului medical, cu beneficii directe pentru cei care primesc tratamente.
Scrisoarea oficială, adresată lui Luca Niculescu și reprezentanților clasei politice, prezintă o serie de propuneri pe care CMR le consideră esențiale pentru capitolul „Sănătate” din programul de guvernare. Instituția argumentează că aceste măsuri Aceste propuneri sunt formulate în temeiul atribuțiilor legale de reprezentare a profesiei medicale și de participare la elaborarea politicilor sanitare, conform Legii nr. 95 din 2006.
Prin urmare, CMR semnalează problemele identificate în practica medicală zilnică și impactul lor asupra calității îngrijirilor.
Prima prioritate fundamentală vizează asigurarea unei resurse umane suficiente și calitative în sistemul de sănătate.
Capacitatea de a satisface nevoile populației depinde direct de existența unor echipe eficiente, bine antrenate și distribuite echilibrat pe întreg teritoriul național, în funcție de specificul epidemiologic și demografic.
Planificarea finanțărilor, a infrastructurii și a echipamentelor trebuie făcută în strânsă legătură cu gestionarea resursei umane care asigură efectiv prestarea serviciilor.
Implementarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030, aprobată prin HG nr. 854/2022, este considerată o prioritate absolută.
Aceasta trebuie însoțită de planuri de acțiune sectoriale și de o legislație adaptată cerințelor actuale, care să stabilească obiective clare privind disponibilitatea și repartizarea medicilor pe specialități, regiuni și niveluri de asistență, utilizând mecanisme predictibile.
E vital un mecanism predictibil pentru ocuparea posturilor!
Orice planificare trebuie bazată pe date actualizate despre personalul activ, locurile vacante, tendințele demografice, necesarul de sănătate, volumul și complexitatea activităților, punând accent pe continuitatea serviciilor.
Strategia de personal pe termen mediu și lung trebuie să fie în sincronizare cu obiectivele Ministerului Educației, astfel încât numărul și distribuția locurilor de rezidențiat să se alinieze cu necesarul de specialiști și capacitatea de formare, prin colaborarea dintre Ministerul Sănătății și universitățile medicale.
Este vital să se creeze un mecanism predictibil pentru ocuparea posturilor la un nivel minim funcțional, care să permită prestarea unui act medical de calitate, susținut de o finanțare adecvată. De asemenea, este esențială lansarea de programe pentru atragerea și retenția medicilor în comunitățile cu deficit de personal, prin proiecte comune cu autoritățile locale, toate acestea fiind integrate într-o Strategie Națională de Distribuire Eficientă a Medicilor pe Teritoriu.
Contrar opinilor comune, datele recente obținute de CMR prin un studiu sociologic din 2026 demonstră că 93,7% dintre rezidenți sunt dispuși să lucreze în zone mai puțin atractive. Aceștia nu caută privilegii exorbitante, ci condiții minime de siguranță clinică și demnitate. Așteptările lor se structurază în trei piloni: resurse, oameni și remunerație.
Din punct de vedere al resurselor, 86,7% solicită infrastructură și dotări adecvate, 65,9% doresc sprijin logistic (locuință de serviciu sau subvenții la chirii), 59,3% cer decontarea transportului, iar 68,9% vor cursuri de formare continuă finanțate.
În ceea ce privește climatul profesional, 81,3% condiționează mutarea de existența unor echipe bine pregătite și a unui mediu organizațional pozitiv, 76,9% caută perspective de avansare, iar 67,4% subliniază necesitatea stabilității contractuale și a respectării drepturilor de muncă; dintre aceștia, 33,5% preferă contractele pe durată determinată cu posibilitatea de relocare ulterioară.
Aspectul financiar rămâne crucial, 79,6% indicând nevoia de salarii atractive sau sporuri semnificative care să compenseze izolarea și dificultățile zonelor rurale. Doar 6,3% refuză categoric munca în regiunile dezavantajate, ceea ce sugerează că problema nu este una de voință, ci de lipsa condițiilor.
CMR recomandă noului guvern să transforme aceste așteptări într-un pachet coerent de stimulente. Pentru a susține acest efort, Colegiul se oferă să pună la dispoziție datele privind distribuția medicilor pe județe și specialități, facilitând identificarea nevoilor regionale și fundamentarea strategiilor de dezvoltare.
A doua prioritate majoră este asigurarea unor condiții de muncă sigure și sustenabile. Continuitatea asistenței medicale impune o organizare care să protejeze sănătatea personalului, oferind astfel siguranță și pacienților. Studiul menționat relevă o stare de spirit marcată de incertitudine și presiune în rândul tinerilor medici, cauzată de incertitudinea integrării pe piața muncii și de condițiile spitalicești grele.
Peste două treimi dintre rezidenți descriu un mediu de lucru suprasolicitat, lipsit de resurse și afectat de vulnerabilități structurale, la care se adaugă nerespectarea sistemică a drepturilor de muncă, precum zilele libere post-gardă sau asigurarea echipamentelor de bază.
În acest context, infrastructura și condițiile administrative devin factori esențiali, nu secundari, pentru siguranța actului medical și prevenirea epuizării. CMR solicită o intervenție normativă fermă pentru reglementarea volumului de activitate, dimensionarea echipe și a liniilor de gardă în funcție de profilul unității și complexitatea cazurilor, precum și garantarea unor spații de lucru funcționale.
Deși în era digitală poate părea vechi, investițiile în tehnologie sunt critice: 96,8% dintre rezidenți solicită calculatoare funcționale dotate corespunzător, subliniind că medicina modernă nu poate exista fără mijloace tehnologice adecvate.