Rearticulare constituțională, instituțională și administrativă a statului!
Europarlamentarul Claudiu Târziu, care conduce Partidul Acțiunea Conservatoare (PAC), a lansat recent un apel îndrăzneț către formațiunile politice din spectrul drepta, solicitând o colaborare strânsă și o mișcare unitară împotriva ceea ce el definește drept „neomarxiști”. Prezent la ședința Biroului Permanent Național al Partidului Umanist Conservator Liberal (PUCL), liderul PAC a subliniat necesitatea unei sinergii între forțele conservatoare, considerând că doar prin acțiuni coordonate se poate schimba cursul istoriei României.
În discursul său, Târziu a definit conservatorismul nu ca o simplă orientare ideologică, ci ca un stil de viață profund ancorat în tradiție. Pentru el, această viziune se bazează pe o experiență acumulată în timp și pe valori care au demonstrat rezistența lor în fața testului istoriei. Este vorba despre o existență care mărturisește o credință fermă și o identitate clară. Liderul PAC a insistat că astăzi, într-un mod aparent paradoxal, este imperios necesară o „revoluție conservatoare”. El a precizat că, în sensul său etimologic, termenul „revoluție” desemnează întoarcerea la un punct de referință inițial. Pentru cei care se identifică cu conservatorismul, acest reper este „normalitatea”.
Observând cu atenție realitatea actuală din România, Târziu a afirmat că societatea nu mai trăiește într-o stare de normalitate. Această constatare justifică necesitatea unei schimbări radicale în politicile publice, mergând dincolo de simple ajustamente. El a pledat pentru o refondare completă a statului român. În opinia sa, instituțiile actuale sunt dezintegrate, nefuncționale și captive, o situație pe care o atribuie unor vicii constituționale. Aceste deficiențe structurale au permis ca instituțiile statului să fie capturate și exploatate de interese externe sau interne.
Prin urmare, soluția propusă implică o rearticulare constituțională, instituțională și administrativă a statului.
Scopul final este ca România să devină o formă de organizare politică și administrativă autentic, creată de români pentru români. Implementarea acestei viziuni depinde exclusiv de o perspectivă politică clară, de voința de a acționa și, mai presus de toate, de unitatea forțelor conservatoare. Târziu a mai specificat că politica unitară se construiște exclusiv în jurul valorilor, principiilor și obiectivelor naționale.
Orice alte manevre politice, pe care le numește „cârdășii”, nu sunt acțiuni politice true, deoarece nu țin cont de interesul național și nu sunt fundamentate pe principii, ci urmăresc interese particulare.
Conservatorii au misiunea de a pune capăt acestui mod fragmentat de a face politică.
Pentru a concretiza aceste idei, PAC a elaborat un proiect de țară denumit „România Puternică 2050”.
Acest document servește ca punct de plecare pentru agenda politică. Târziu a mai adăugat că este vital ca un acord politic să garanteze continuitatea proiectelor strategice, indiferent de schimbările de guvernare. În modelul său ideal, un stat dezvoltat și eficient („suplu”) se sprijină pe patru piloni esențiali.
Primul este „statul vizionar”, deoarece fără o viziune clară, nu se poate construi nimic sustenabil. El a propus crearea unei platforme de consens național pe proiecte strategice, la care să participe toate forțele politice responsabile.
Contextul actual e favorabil conservatorilor, spune Târziu!
Scopul este asigurarea continuității, astfel încât, atunci când se schimbă majoritatea la guvernare, nu se pornească de la zero („tabula rasa”), ci se continue proiectele existente. De aceea, acordul politic este indispensabil. Al doilea pilon este „statul meritocratic”, aspect considerat lipsă majoră în sistemul actual. Târziu a criticat persistența fenomenului de „pile, conștiințe și relații”, moștenit din perioada comunistă, care continuă să determine ocuparea funcțiilor publice.
Contextul actual este descris de Târziu ca fiind favorabil conservatorilor. Atât mediul politic, cât și electoratul sunt alături de ei. Există numeroase pârghii care pot fi acționate pentru a asigura victoria conservatoare la alegerile din 2028. Obiectivul final este transformarea României într-o țară care își onorează potențialul, recunoscându-și darurile divine.
Pentru a atinge acest scop, este necesară o viziune comună îmbrățișată de toți, o voință politică puternică de a o implementa, chiar în ciuda barierelor existente, și, nu în ultimul rând, o acțiune comună.
Târziu a considerat că ședința din 11 octombrie 2026 reprezintă un pas important spre realizarea acestei acțiuni unite.
Într-o altă intervenție, fostul co-președinte al AUR s-a referit la „soluția imorală” și la temerile legate de Acordul de Comerț (ACT), întrebând retoric: „Cui îi e frică de ACT?”. Această declarație subliniază tensiunile actuale dintre partenerii de coalitiune și opoziție, dar și importanța pe care Târziu o acordă politicii economice și comerciale în cadrul luptei conservatoare.
El a mai comentat asupra costurilor reale ale școlii „gratuite” din România și a făcut un bilanț al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), concluzionând că „mai mare dauna decât ocaua”.
În contextul PNRR, a menționat că peste 2.000 de investiții au fost recepționate în luna august, conform datelor prezentate de Ilie Bolojan.
Claudiu Târziu a fost numit recent vicepreședinte al Partidului European Creștin Democrat, o poziție care i oferă o voce consolidată în arena politică europeană. Participarea sa la plenara EP dedicată Strategiei Europene de Reziliență a Apelor a evidențiat implicarea sa directă în dezbaterile europene privind gestionarea resurselor naturale. Aceste activități demonstrează că strategia conservatoare nu se limitează doar la planul intern, ci se extinde și la nivel european, încercând să impună o viziune coerentă și tradiționalistă în politica continentală.
Prin toate aceste inițiative, Târziu încearcă să modeleze un nou tipar politic, în care conservatorismul devine motorul principal al schimbării și al redresării naționale.