Ce s-a schimbat în economia României?
Marcel Ciolacu a postat sâmbătă pe rețelele sociale o serie de acuzații împotriva Guvernului condus de Marcel Bolojan, subliniind o schimbare dramatică a poziției României în clasamentele economice europene. Când am predat mandatul de premier, România era pe locul 2 în UE la creștere economică.
Cu Bolojan prim‑minister, a ajuns pe locul 1 la scădere economică! a scris fostul lider PSD.
Ciolacu susține că măsurile guvernamentale au redus puterea de cumpărare a pensionarilor și salariaților, scăzut consumul și investițiile străine și crescut șomajul în rândul tinerilor.
Fostul premier a criticat politica de austeritate a actualului Executiv, afirmând că, după un an de „sacrificii necesare”, România este „mai săracă, mai îndatorată și mai singură în UE”.
De ce reacționează opoziția?
În infografii, Ciolacu indică, printre altele, o creștere a cursului euro de la 5,03 lei în mai 2026 la 5,34 lei în prezent, o scădere a consumului față de 2025 și o majorare a datoriei publice și a ponderii acesteia în PIB.
Analiza datelor sugerează o eroziune semnificativă a stabilității monetare: cursul valutar nefavorabil accentuează presiunea inflaționistă asupra bugetelor casnice. Experții economici observă că, fără măsuri structurale clare, concentrarea exclusivă pe reducerea deficitului bugetar poate genera un efect de contracție ciclică, penalizând sectorul privat. Mențiunea privind izolarea României în UE reflectă îngrijorarea față de capacitatea statului de a atrage fonduri europene și de a coordona politicile macroeconomice cu partenerii regionali, esențială pentru consolidarea încrederii investitorilor străini.
Această ofensivă mediatică se înscrie într-un context politic tensionat, unde opoziția încearcă să capitalizeze nemulțumirea publicului față de costul de viață crescut. Prin evidențierea diferenței dintre creșterea din perioada anterioară și recesiunea actuală, Ciolacu își propune să redefinească narativa electorală, prezentând mandatul Bolojan ca pe unul al retragerii și al pierderilor.
Critica la adresa șomajului tinerilor vizează direct segmentul demografic cel mai vulnerabil, sugerând că politicile actuale nu reușesc să stimuleze piața muncii dinamice, ci doar să freneză activitatea economică prin rigidizarea cheltuielilor publice.