Ce viziune a exprimat Costreie despre educație?
Propunerea de a-l numi pe Sorin Costreie ministru al Educației și Cercetării se profilează ca o soluție tehnocrată, destinată să asigure continuitatea instituțională în sectorul de învățământ. Acest demers vine după demisia lui Daniel David de la conducerea portofoliului, situație care l-a pus pe premierul Ilie Bolojan în fața unei provocări majore: găsirea unui înlocuitor potrivit a durat peste două luni de la plecarea predecesorului.
Deși Costreie figurează printre favoriții pentru această funcție, numele său a apărut anterior și în listele Guvernului condus de Eugen Tomac, deși acea variantă nu a mai ajuns la votul Parlamentului.
Traiectoria profesională a lui Costreie este strâns legată de administrația publică centrală, având o istorie îndelungată de colaborare cu executivul român. El a ocupat poziția de consilier de stat al premierului pentru probleme de educație în trei rânduri distincte, acoperind perioada cuprinsă între februarie 2020 și iunie 2023.
În acest interval, a activat în echipele dirijate de prim-ministrii liberali Florin Cîțu, Ludovic Orban și Nicolae Ciucă.
Experiența sa în guverne tehnocrate include și mandatul de secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, sub conducerea ministrului Mircea Dumitru, funcție pe care a deținut-o din octombrie 2016 până în ianuarie 2017.
Această prezență repetată la Palatul Victoria sugerează o familiaritate profundă cu mecanismele decizionale din administrație.
Ce sugerează prezența sa la Palatul Victoria?
În prezent, Sorin Costreie își desfășoară activitatea ca consilier prezidențial în departamentul de Educație și Cercetare, funcție pe care o deține de la instalarea lui Nicușor Dan la Cotroceni. Din punct de vedere academic, este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, domenii în care specializarea sa cuprinde filosofia matematicii, a limbajului, a logicii și a științei.
Cariera sa doctorală a debutat în 2007 la Universitatea din București, fiind completată ulterior prin studii de doctorat efectuate și la University of Western Ontario, din Canada.
Pe lângă responsabilitățile oficiale, el conduce rețeaua UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, considerată una dintre cele mai importante structuri de cooperare academică la nivel european, și coordonează alianța universitară CIVIS la nivelul UB.
Biografia sa menționată pe site-ul Administrației Prezidențiale subliniază și două mandate anterioare de prorector, precum și o perioadă scurtă în care a fost prodecan.
Aspectele financiare ale candidatului la șefia Ministerului Educației au fost transpuse în documentul de avere publicat în iunie 2026. Conform înscrisurilor, Sorin Costreie deține o locuință în București, cu suprafața de 60 de metri pătrați, și un autoturism marca KIA, înmatriculat în 2023.
Fluxurile financiare recente au inclus vânzarea unui teren intravilan, evaluat la 95.000 de euro, și a unei case, pentru care a obținut 176.000 de euro, tranzacții realizate în ultimele 12 luni de la data declarației.
Unde a fost exprimată viziunea sa?
Soldurile bancare ale sale se distribuie în mai multe conturi, dintre care cele mai semnificative sume sunt concentrate în două conturi: unul deținând 326.473 de lei și altul cu 100.000 de euro.
Viziunea asupra sistemului educațional a fost exprimată de Costreie în diverse interviuri, printre care unul acordat publicației Libertatea în luna aprilie. Acolo, el a criticat remunerarea scăzută a cadrelor didactice, argumentând necesitatea unei corelări directe între salariile profesorilor și cele ale medicilor. Argumentul său central este că ambele profesii susțin piloni fundamentali ai societății și că investiția în educație se traduce prin beneficii pe termen lung pentru întregul sistem social.
El a subliniat că simpla depășire a mediei salariale nu garantează o plată adecvată, menționând lipsa unei legături directe dintre venitul primit și calitatea actului educațional.
Un alt aspect crucial abordat de consilierul prezidențial este fenomenul meditațiilor private, pe care îl definește ca un simptom al eșecului sistemic al școlii românești. Existenta unei piețe masive pentru ore suplimentare indicate că procesul instructiv-educativ formal nu este suficient de eficient. Deși diverși miniștri au încercat să reglementeze sau să reducă acest fenomen, problema persistă, dezechilibrand structura educațională. Într-o declarație anterioară, emisă către Digi24 în contextul căutării unui nou ministru, Costreie a recomandat ca viitorul lider al educației să provină din mediul preuniversitar, nu din universitate, deși a citat exemple pozitive de la Universitatea de Vest (Mădălin Bunoiu) și de la Universitatea din București (Romiță Iucu).
În final, alegerea lui Mihai Dimian, rector la Suceava, de către Ilie Bolojan a contrazis parțial recomandarea inițială a lui Costreie, deoarece Dimian provine tot din sfera universitară. Astfel, numirea lui Costreie însuși în fruntea ministerului ar confirma teza sa proprie privind importanța expertizei academice, chiar dacă acesta susținea preferința pentru profilul preuniversitar.
Profilul său tehnoct, marcat de experiența administrativă repetată și de implicarea academică activă, îl positionează ca un candidat solid pentru a gestiona tranziția și reformele din sectorul educațional românesc.