Ce se ascunde în spatele noilor consultări de la Cotroceni?
O variantă neașteptată a apărut pe scena politică în plină criză de guvernare, fiind lansată pe piață de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, chiar în pragul noilor consultări de la Cotroceni. Înainte ca președintele Nicușor Dan să înceapă discuțiile cu formațiunile parlamentare, Piperea a avansat ipoteza că șeful statului l-ar putea propune pe Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor în guvernul condus de Dacian Cioloș.
Această afirmație a aprins imediat dezbaterile publice, mai ales pe fondul unui sondaj Gândul care chestiona cetățenii despre următorul pas al președintelui după ce parlamentul a respins cabinetul Mureșan.
Opțiunile din chestionar au mers de la anticipate, până la varianta Sorin Grindeanu sau un nume dintr-o altă formațiune, reflectând degringolada din spațiul public.
Speculațiile vin în contextul în care președintele a convocat o nouă rundă de consultări pentru data de 5 octombrie. Decizia a venit după eșecul Cabinetului condus de Siegfried Mureșan, care nu a reușit să strângă voturile necesare pentru învestitură.
În acest climat tensionat, Gheorghe Piperea a publicat pe Facebook un text amplu în care explică de ce Marius Bostan ar reprezenta o alegere surprinzătoare, dar luată în calcul, subliniind totodată legăturile vechi dintre acesta și președinte.
Potrivit europarlamentarului, în cercurile politice circulă ca o certitudine relativă intenția lui Nicușor Dan de a-l desemna premier tocmai pe Marius Bostan. Acesta din urmă a condus Ministerul Comunicațiilor în celebrul „guvern zero” al lui Cioloș. O coincidență amuzantă este că cei doi au fost colegi de facultate, instituție pe care actualul președinte a frecventat-o fără să o și absolve. Relația lor a stârnit adesea ironii în online, cum s-a întâmplat când Bostan l-a elogiat pe Dan la o gală a ONG-ului RePatriot – „Top 100 Români de Pretutindeni”.
Cât de controversată este rețeaua RePatriot?
Atunci, Bostan l-a descris pe Nicușor Dan drept o somitate a matematicii cu recunoaștere globală, declanșând un val de meme.
Piperea face o paralelă plină de umor cu o altă chimistă de renume mondial care confunda termenii, sugerând că Bostan este, în fond, creierul din spatele RePatriot, organizația dedicată atragerii românilor din diaspora în mediul de afaceri. Totuși, ONG-ul a fost ținta criticilor din presă din cauza disonanței dintre imaginea sa de mișcare civică curată și realitatea membrilor săi, mulți fiind oameni de afaceri abonați la contracte publice, unii chiar cu probleme penale.
Autorul sugerează că organizația funcționează mai degrabă ca o rețea de informatori decât ca o platformă de informație.
O altă acuzație dură lansată de Piperea vizează presupusa colaborare a lui Marius Bostan cu fosta Securitate.
Spre deosebire de Șucu – șeful unui alt ONG controversat, Concordia, deconspirat public drept turnător –, Bostan nu a primit încă o astfel de etichetă oficială, deși autorul anticipează că acest lucru se va întâmpla dacă va ajunge la Palatul Victoria.
Textul aduce în discuție și situația actuală a USR, amintind că un lider al formațiunii, Fritz, demis de ANI și de instanțe din fruntea Primăriei Timișoara, a proclamat într-o notă leninistă că „revoluția continuă”.
În viziunea lui Piperea, prin figuri ca Bostan sau Șucu, USR și conducerea sa se asigură că pot perpetua „revoluția” folosindu-se tocmai de acele structuri care alimentaseră propaganda regimului comunist de dinainte de decembrie 1989. Astfel, o eventuală numire a lui Marius Bostan nu ar fi doar o simplă cârpeală de criză, ci o reconfirmare a unor tipare politice adânc înrădăcinate în istoria recentă a României.