Ce suprapuneri de competențe ascunde OUG 38/2026?
Conflictul juridic între conducerea Parlamentului și Guvernul interimar atinge punctul culminant, Curtea Constituțională fiind chemată să emită un verdict decisiv în această săptămână.
Miercuri, 7 octombrie, instanța supremă de contencios constituțional va analiza sesizarea formulată de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care acuză o încălcare gravă a normelor fundamentale în relația dintre puterile statului.
Punctul central al acestei tensiuni politice este Ordonanța de Urgență nr. 38/2026, documentul care reglementează implicarea României în cadrul Programului SAFE.
Dezbaterea juridică se concentrează asupra legitimității actului normativ emis de echipa guvernamentală condusă de Ilie Bolojan, un cabinet care își pierduse deja sprijinul parlamentar înainte de publicarea finală a regulilor. Grindeanu argumentează că, după adoptarea moțiunii de cenzură, Executivul intrase într-o fază tranzitorie, limitată strict la gestiunea operațională a administrației, pierzând capacitatea de a crea noi legi prin ordonanțe.
Această poziție sugerează că Guvernul a depășit limitele competențelor sale constituționale.
Instanța a amânat de mai multe ori luarea deciziei finale, stabilind însă ferm, la ședința din 30 septembrie, termenul limită pentru pronunțare.
În documentul transmis Curții, liderul majorității parlamentare detaliază două neconformități majore.
De ce a amânat Curta decizia până pe 30 septembrie?
Prima vizează cronologia adoptării: deși moțiunea de cenzură împotriva cabinetului Bolojan fusese votată pe 5 mai 2026, ordonanța a fost trimisă spre publicare abia ulterior, apărând în Monitorul Oficial pe data de 8 mai.
Conform logicii invocate de Grindeanu, un Guvern demis nu mai avea autoritatea de a emite acte cu impact legislativ substanțial, ci doar de a menține funcționarea curentă a instituțiilor.
A doua critică se referă la suprapunerea competențelor și la conținutul specific al OUG 38/2026. Președintele Camerei Deputaților susține că anumite dispoziții din acest act erau deja în curs de dezbatere în cele două Camere ale Parlamentului sau pregătite pentru vot.
Prin intervenția sa, Guvernul ar fi preluat rolul legiutorului, subminând autonomia legislativă a Parlamentului.
Solicitarea adresată Curții este clară: să se constate existența conflictului și să se impună măsuri de corectare, forțând Executivul să revină la rolul de administrator al treburilor publice în perioada interimatului.
De asemenea, se cere ca procesul legislativ inițiat de parlamentari să nu fie blocat sau anulat de actul executiv, asigurând continuitatea procedurilor în domeniile afectate.
În contextul larg al dezbaterii privind securitatea și apărarea, acest caz se înscrie într-o serie de evenimente recente, inclusiv sesizarea AUR la DNA pentru nereguli în contractele de miliarde de euro legate de SAFE și aprobarea CSAT a noului plan de înzestrare militară, cu buget de 5% din PIB. Decizia CCR va oferi o orientare crucială pentru echilibrul puterilor în România.