De ce a intrat în criză?
Judecătorii Curții Constituționale își reiau, joi, 22 octombrie, analiza contestației depuse de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților. Liderul PSD semnalează un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat de adoptarea unei ordonanțe de urgență privind programul SAFE.
Disputa pornește de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, emisă de Cabinetul Bolojan imediat după ce Executivul își pierduse încrederea legislativului printr-o moțiune de cenzură. Grindeanu susține că actul a fost semnat și trimis spre publicare într-un moment în care guvernul era deja demis. Conform principiilor constitucionale, un executiv în regim de administrație curentă ar trebui să gestioneze doar aspectele rutiere, nu să legifereze norme noi.
Ce greșeli constată PSD?
Liderul PSD argumentează că autoritățile executive au încălcat regulile fundamentale ale statului prin emiterea acestui act după data de 5 mai 2026, momentul retragerii încrederii. OUG a apărut în Monitorul Oficial pe 8 mai, consolidând impactul său juridic.
Sorin Grindeanu invocă două argumente principale pentru a susține neconstituționalitatea măsurii. Prima problemă este continuarea activității de creare a legilor de către un guvern care ar fi trebuit să se limiteze strict la administrarea curentă a treburilor publice.
Al doilea punct critic vizează utilizarea OUG pentru a stabili reguli în domenii unde existau deja inițiative legislative în curs de dezbatere în Parlament sau pe ordinea de zi a ședințelor plenare.
Ce cere Curtea?
Grindeanu susține că Guvernul s-a impus în locul legislativului, diminuând rolul Parlamentului ca singură putere legiuitoare și erodând principiul loialității dintre instituții. Mai mult, publicarea ordonanței a generat consecințe juridice imediate, punând în pericol utilitatea dezbaterilor parlamentare asupra acelorași subiecte, care riscă să devină irelevante.
În sesizarea sa, Grindeanu solicită Curții Constituționale să declare formal existența conflictului juridic și să impună măsuri pentru restaurarea ordinii legale. Cererile includ obligarea Guvernului să nu mai emită acte cu valoare de lege primară atâta timp cât funcționează în regim de administrație curentă, după demitere. De asemenea, se cere ca Parlamentului să i se recunoască dreptul de a finaliza procesele legislative deja începute privind domeniile afectate de ordonanța contestată. Inițial, judecătorii CCR au amânat hotărârea la ședința din 7 octombrie, stabilind noua dată de pronunțare pentru joi, 22 octombrie 2026.