Ce cronologie a stârnit această mare dispută?
Curtea Constituțională a stabilit, într-o ședință din joi, că există un conflict constituțional real între Parlament și Guvern. Dezbaterile au fost aprinse, iar decizia a fost luată cu o majoritate de cinci voturi împotriva a patru.
Subiectul tensiunii? OUG dedicată implementării programului SAFE.
Decizia vine în urma unei sesizări depuse de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților.
Acesta a acuzat Guvernul Ilie Bolojan că a încălcat normele fundamentale ale statului.
Argumentul central al liderului PSD a fost simplu: Executivul a emis și a trimis pentru publicare actul normativ chiar în perioada imediat următoare retragerii încrederii parlamentare, moment în care Guvernul ar fi trebuit să fie considerat demis.
Contextul temporal este crucial pentru a înțelege de ce s-a ajuns aici. OUG a apărut în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026. La acea dată, administrația Bolojan deținea statutul de guvern interimar. Această secvență cronologică a generat neîncrederea Parlamentului, care considera că Executivul a depășit atribuțiile sale permise. Tot în aceeași zi, Curtea a amânat pronunțarea asupra unei alte sesizări, venite de la Avocatul Poporului. Acesta solicitase declararea neconstituționalității aceleiași ordonanțe SAFE, lăsând astfel în suspensie un alt aspect important al litigiului.
Motivația detaliată a președintelui Camerei Deputaților s-a axat pe două nereguli majore. Prima problemă vizează momentul exact al adoptării și difuzării ordonanței, situat ulterior votării moțiunii de cenzură din 5 mai 2026, care a demis formal Guvernul. A doua neconformitate constă în intrarea în coliziune a legislației de urgență cu materia aflată deja pe masa deliberărilor parlamentare. În documentul remis instanței, Grindeanu a subliniat că, odată cu retragerea încrederii, Guvernul interimar își pierduse capacitatea de a emite acte cu valoare de lege, fiind limitat strict la gestionarea operațiunilor curente.
Textul sesizării conține o analiză tehnică riguroasă. Conflictul constituțional a fost declanșat de două comportamente distincte, dar cu efecte convergente, ale administrației Bolojan.
De ce l-a acuzat Grindeanu pe Guvern?
Primul act contestabil a fost adoptarea OUG 38/2026 și trimiterea acesteia spre publicare după data de 5 mai 2026, când încrederea Parlamentului fusese deja retrasă.
Al doilea act a fost publicarea efectivă în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, realizată de un Guvern care, conform articolului 110 alineatul 4 din Constituție, mai avea dreptul doar de a exercita acte de administrare curentă, exclusiv, fără a mai deține competențe de legiferare delegată.
Pe lângă aspectul procedural, Grindeanu a atras atenția asupra faptului că Guvernul a intervenit într-un domeniu în care Legislativul își desfășura deja activitatea. Această manevră a transformat Executivul într-o entitate concurentă cu Parlamentul în procesul de creare a legilor, ignorând loialitatea constituțională față de unica autoritate legiuitoare a statului.
Documentul susține că reglementarea unor soluții prin ordonanță, atunci când acestea erau deja în curs de dezbatere sau pe ordinea de zi a ședințelor plenare la ambele camere, a dus la o abdicare de la rolul constitucional al Guvernului.
Sesizarea a solicitat Curtei nu doar stabilirea existenței conflictului, ci și definirea măsurilor concrete pe care autoritățile implicate trebuie să le ia pentru a aduce în concordanță situația cu prevederile supreme ale legii fundamentale. Liderul PSD a cerut clarificarea juridică a întrebării dacă un Executiv demis prin moțiune de cenzură mai poate emite și publica o ordonanță de urgență cu impact legislativ semnificativ, care nu se încadrează în sfera administrării curente.
De asemenea, s-a pus problema dreptului Guvernului de a reglementa prin act normativ subiecte pentru care existau deja proiecte de lege înregistrate și aflate în dezbatere la cele două camere.
În concluzia sa, Grindeanu a solicitat instanței să constate că intervalul dintre 5 și 8 mai 2026, în care a avut loc adoptarea și publicarea ordonanței, a reprezentat un abuz de drept public. Prin această acțiune, Guvernul, deși lipsit de mandat democratic și de legitimitate constituțională, a continuat să își exercite prerogativele de legiferare primară, substitui Parlamentul în domeniile care făceau parte deja din agenda legislativă a acestuia.
Liderul PSD mai declarase anterior că intenționează să depună și o plângere penală împotriva premierului Ilie Bolojan, legată de modul în care a fost adoptată ordonanța SAFE, extinzând astfel presiunea asupra Executivului dincolo de simpla dispută juridică.