Transportul, punctul central al discursului său!
În seara de azi, începând cu ora 18:30, Ilie Bolojan, șeful executiv interimar, va sta în fața presei pentru a oferi o imagine clară a modului în care a funcționat guvernul de la preluarea mandatului său. Această conferință nu e accidentală: cu o zi înainte, Bolojan a anunțat că va dezvălui datele esențiale ale perioadei guvernamentale și va insiste pe necesitatea de a nu face promisiuni imposibile de ținut.
Unul dintre punctele centrale ale discursului său a fost transportul. Aici, valoarea contractelor semnate depășește semnativ bugetele disponibile. Bolojan a explicat că multe lucrări au fost porniţe fără o acoperire financiară reală, ceea ce a dus la un disbalans în conturile de stat. Într-o declarație transmisă mai devreme prin B1 TV, a spus că astăzi va publica un raport detaliat despre activitatea guvernamentală de la începutul mandatului până acum.
A avertizat că faceţi promisiuni care nu se pot îndeplini e o greșeală, iar miniștrii PSD ar putea încerca să-și acopere eșecurile cu idee „moștenirii dezastruoase”.
A dat un exemplu concret din Ministerul Transporturilor: alocările din fonduri europene prin PNRR au ajuns la circa 5 miliarde lei, în timp ce contractele semnate au trecut de 19 miliarde. Această diferență mare arată că s-au pornit lucrări știind că nu existau bani suficienți. Una dintre problemele majore identificate e gestionarea programelor de investiții: prea multe proiecte au fost lansate fără finanțare corespunzătoare. Prioritatea lui Bolojan a fost să maximizeze investițiile, dar în același timp să oprească începutul lucrărilor care nu au fonduri asigurate.
Un exemplu concret din Ministerul Transporturilor!
Ce privește restanțele acumulate, Bolojan a spus că vor fi acoperite prin mecanisme de corectare bugetară. A precizat că plățile pentru aceste datori pot fi asigurate prin ajustările bugetare planificate. A oferit și o dată pentru finalizarea Autostrăzii Moldovei: cel târziu în primăvara anului viitor, cu prolongarea până la Pașcani. A remarcat că lucrările bazate pe presupuneri financiare greșite — fie că le-au făcut ministerele, fie constructorii — au dus la dificultăți de plată.
Totuși, a subliniat că nu există un pachet de restanțe care să depășească capacitatea statului de a le corecta prin buget, deci nu se așteaptă crize majore de plată.
A concluzionat că porni lucrări fără acoperire financiară e o formă de irresponsabilitate, pentru că generează probleme pe termen lung.