Parlamentul votează averile demnitarilor, dar ce ascunde noua declarație de interese?!
Camera Deputaților a dat undă verde, miercuri, unui proiect de lege crucial pentru integritatea publică. Acesta introduce o nouă formă de declarație, numită „declarația de interese financiare”, care va fi publică.
Însă, atenție, nu va afișa sume exacte, ci va opera cu praguri valorice.
Decizia vine ca Modificările legislative privind cadrul de integritate trebuiau finalizate până în decembrie 2024, dar proiectul a ajuns în Parlament abia pe 21 iulie 2026, adus de ministrul interimar Cătălin Predoiu.
Declarațiile de avere: un drum sinuos spre transparență, sau doar o iluzie?!
Proiectul legislativ a avut un parcurs plin de peripeții. Inițial, varianta propusă prevedea ca declarațiile de avere și de interese să rămână confidențiale. Dar, după negocieri intense, principalele partide – PSD, PNL și USR – au ajuns la un consens. Au susținut un amendament care unifică cele două tipuri de declarații într-un singur document – „declarația de interese financiare” – care, în cele din urmă, va fi accesibilă publicului larg.
Această nouă abordare este o adaptare la o decizie a Curții Constituționale din 2025. Atunci, CCR a stabilit că bunurile și veniturile partenerilor de viață nu trebuie incluse în declarațiile demnitarilor.
Astfel, declarația unificată respectă atât principiul transparenței, cât și pe cel al protecției vieții private.
Cine depune declarațiile?
Forma legislativă adoptată de Camera Deputaților, care acum va fi analizată de Senat (forul decizional), stabilește un număr de 45 de categorii de persoane obligate să depună aceste declarații.
Conform investigațiilor realizate de Snoop în aprilie 2026, Agenția Națională de Integritate (ANI) inițiase deja demersurile pentru republicarea declarațiilor de avere în noiembrie 2025. Aceasta se întâmpla la aproximativ șase luni după decizia CCR de a nu mai face publice aceste documente, ci doar de a le transmite agenției. Site-ul de investigații Snoop a scos în evidență, la momentul respectiv, că Radu Marinescu, pe atunci ministru al Justiției din partea PSD, lucra la o variantă a declarațiilor de avere care să utilizeze praguri, nu sume fixe.
Ministerul Justiției și ANI: Cine va verifica averile demnitarilor acum?!
Ministerul Justiției, sub bagheta lui Radu Marinescu, a amânat finalizarea proiectului pentru mai multe luni.
În cele din urmă, s-a agreat publicarea declarațiilor într-o formă simplificată, cu praguri în loc de sume concrete, în conformitate cu hotărârea CCR din mai 2025.
Radu Marinescu a explicat pentru HotNews că, odată ce a preluat portofoliul de ministru al Justiției, a colaborat cu ANI la acest proiect. Inițial, a fost conturată o propunere, însă ANI a revenit asupra ei în 2025, trimițând o nouă variantă la sfârșitul anului.
Declarațiile de avere, noi praguri: Ce ascund demnitarii acum?!
Ulterior, acest proiect a fost scindat în două acte normative: o Ordonanță de Urgență (OUG) și un proiect de lege.
OUG-ul conținea dispozițiile esențiale pentru a evita pierderea fondurilor PNRR, în timp ce proiectul de lege, aproape finalizat, ar fi urmat procedura legislativă obișnuită, incluzând transparența decizională și dezbateri cu politicienii și societatea civilă.
După demisia lui Radu Marinescu din Guvern, noul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a revizuit integral proiectul. Forma trimisă de Cătălin Predoiu în Parlament stipula inițial că depunerea declarațiilor de avere și de interese nu va implica și publicarea acestora, o prevedere care a fost ulterior modificată prin consens politic.