Dungaciu consideră că abordarea contravine spiritului Constituției?
Partidul AUR a confirmat intenția de a se prezenta la ședințele de consultare de la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării noului prim-ministru, o decizie luată în ciuda poziției ferme adoptate de șeful statului, Nicușor Dan. Președintele a anunțat public că nu va propune un candidat pentru funcția de premier care să fie susținut de voturile parlamentarilor AUR, excludând astfel formal formațiunea de la construcția viitoarei majorități guvernamentale.
Argumentarea prezidențială s-a bazat pe ideea că această alegere nu provine dintr-o atitudine de dispreț față de electoratul AUR, ci din obligația de a respecta mandatul primit de la cetățeni, care impune menținerea cursului pro-occidental și stabilitatea financiară.
Conform analizei președintelui, prezența AUR în guvern ar tulbura relațiile cu partenerii externi, atât în domeniul securității, cât și în cadrul Uniunii Europene, o situație pe care România nu o poate permite în contextul actual.
Reacția internă a AUR a fost coordonată de Dan Dungaciu, sociolog și geopolitician, profesor la Catedra de Sociologie din cadrul Universității din București și membru al conducerii partidului. Acesta a oferit o explicație detaliată pentru presa specializată, subliniind că decizia de a merge la Cotroceni este strategică.
Dungaciu a afirmat că Nicușor Dan comite o eroare fundamentală nu doar prin divergența de opinii, ci prin percepția sa că jumătate din electorat constituie o problemă.
Liderul AUR a explicat că propria formațiune s-a confruntat cu aceeași dilemă: de ce să participe la negocieri când președintele a decis, printr-o metodă autoritară, că al doilea partid ca mărime în Parlament și primul în sondaje, reprezentând aproape jumătate din votanți, nu are dreptul nici măcar să sprijine un executiv.
Dungaciu a considerat că această abordare contravine spiritului și literii Constituției. El a subliniat că democrațiile funcționează prin participarea cetățenilor, dezbateri publice și exprimarea opțiunilor prin alegeri, care stabilesc o majoritate. Nu este rolul unei entități din afara sistemului democratic să dicteze ce funcționează și ce nu, sau să clasifice cetățenii în buni și răi în funcție de Acțiunea președintelui este văzută ca o încălcare gravă a principiilor democratice de bază.
Oamenii își exprimă credințele și intră în dialog; deși nu toți sunt de acord, aceștia nu sunt considerați „știrbi” sau o boală de care trebuie să ne eliberăm.
Dan Dungaciu aduce un alt argument esențial despre modelele de excludere!
O astfel de mentalitate indică o problemă profundă în modul în care este respectată democrația.
Decizia finală a conducerii AUR a fost de a participa la consultări, o mișcare menită să transmită un mesaj clar: nu AUR rupe legăturile instituționale și nu ridică bariere sanitare sau ziduri de foc. Scopul este de a arăta președintelui că stilul său de acțiune adâncește criza națională. Persistența în menținerea României divizate reiterează un model istoric, în care alți președinți au ținut țara ruptă în două din cauza conflictelor violente privind justiția. În prezent, diviziunea se centrează pe valori și viziuni politice distincte, perpetuând un „război româno-român” similar celui din era Băsescu, dar cu motive diferite.
Această stare de conflict intern împiedică realizarea proiectelor pe termen mediu și lung, explicând de ce România a pierdut teren în ultimii ani și de ce a fost depășită de state balcanice care acum 15-20 de ani erau mult în urmă.
Lipsa proiectelor majore de țară și natura improvisată a guvernării din ultimii ani sunt consecințe directe ale acestor rupturi interne.
Un alt argument esențial adus de Dan Dungaciu este faptul că modelele de excludere, precum cordonul sanitar sau zidurile de foc, nu au rezolvat problemele niciunde în Europa. În Marea Britanie, Germania sau Franța, partidele care au practicat această strategie au scăzut sub 10% în sondaje, exercitând puterea într-o zonă de ilegitimitate. Deși modelul nu a funcționat, Nicușor Dan îl promovează în continuare. AUR dorește să transmită președintelui că întoarcerea la vot nu este o criză a democrației, ci soluția democratică la criza actuală.
Dacă un guvern va fi format în condițiile actuale, va rămâne o improvizație. România are nevoie de o relegitimare, iar alegerile anticipate reprezintă singura variantă capabilă să ofere o nouă legitimitate și un guvern stabil pentru patru ani.
În scenariul curent, noul guvern va funcționa efectiv doar un an și jumătate, deoarece vor începe alegerile locale și parlamentare, limitând capacitatea de a implementa proiecte majore.
Există riscul ca guvernul să cadă în mai puțin de un an.