Formațiunea consideră că acest principiu ar fi trebuit să fie clar
Partidul AUR a emis luni o declarație care atrage atenția asupra verdictului Curții Constituționale (CCR) în legătură cu Legea integrității. Această decizie ridică o întrebare crucială: „De ce transparența este considerată o valoare fundamentală doar până când afectează persoanele din anturajul celor aflați la putere?”. CCR a declarat neconstituțional amendamentul propus de AUR, care prevedea că și persoanele „aflate în relații similare cu cele dintre soți” ale demnitarilor trebuie să depună declarații de avere.
„Decizia de astăzi a CCR, referitoare la Legea integrității, pune în discuție un principiu esențial: de ce transparența este văzută ca o valoare importantă până în momentul în care începe să-i vizeze și pe cei apropiați de putere? Nicușor Dan a contestat extinderea obligațiilor de transparență la persoanele din relații similare căsătoriei cu demnitarii, iar CCR i-a dat câștig de cauză. Astfel, prevederea a fost declarată neconstituțională, conform solicitării președintelui”, se arată în comunicatul AUR.
Formațiunea consideră că acest principiu ar fi trebuit să fie clar: averile și interesele partenerilor de viață și ale celor în relații asimilabile cu demnitarii ar trebui să fie transparente atunci când acestea pot influența funcția publică. „Dacă formularea adoptată de Parlament nu era suficient de clară din punct de vedere juridic, soluția corectă ar fi fost să se găsească o definiție precisă, nu să se renunțe la principiul transparenței”, subliniază AUR.
De asemenea, AUR observă o contradicție în poziția politică. Nicușor Dan și susținătorii săi au promovat timp de mulți ani un discurs centrat pe transparență și standarde mai înalte pentru funcționarii publici. Totuși, atunci când aceste principii au început să se aplice și celor din cercul apropiat al președintelui, au apărut brusc preocupări legate de limitările lor.
De asemenea, AUR observă o contradicție în poziția politică
Deciziile CCR din ultimii ani au generat controverse semnificative și au afectat încrederea unei părți a societății în această instituție. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, o hotărâre cu implicații fără precedent asupra democrației din România, face ca fiecare decizie cu impact politic major să fie privită cu o atenție sporită.
În acest context, AUR ridică întrebări legitime legate de întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, înainte ca instanța să se pronunțe asupra unor cazuri cu miză politică importantă. Cu câțiva ani în urmă, o întâlnire neanunțată între un lider politic și un judecător constituțional ar fi generat acuzații despre independența justiției și cereri de explicații imediate. Astăzi, tăcerea acelor voci este evidentă.
„Decizia CCR are și un impact pe care USR nu îl mai poate ignora. Curtea a declarat constituțională prevederea”, concluzionează AUR.