Ce paradox al puterii vedem acum?
Inversarea rolurilor pare a fi deviza noului joc politic: partidele de opoziție aruncă cu „hoții” în stânga, în timp ce propriile figuri centrale sunt puse sub lupa justiției. Alianța Unionistă pentru Mântuirea României (AUR) a lansat o ofensivă retorică, etichetând diverse acțiuni instituționale drept tentative de lovitură de stat. Totul se întâmplă chiar în contextul în care liderul său, Călin Georgescu, este judecat pentru fapte ce ar fi afectat ordinea constituțională.
Articolul, semnat de Radu Caranfil și publicat pe 23 septembrie 2026, analizează această dinamică, folosind imaginea fotografică a lui Octav Ganea pentru a ilustra tensiunea curentă.
Narativa adoptată de AUR a devenit un automatism periculos. Orice instituție care inițiază o verificare sau un proces împotriva unui membru al taberei lor este imediat botezată „Sistemul”. Anchetele sunt transformate în „abuzuri”, iar procedurile legale în acte de „dictatură”. Mai mult, orice dosar care îl vizează pe Călin Georgescu este proclamat, prin simpla voce a partidului, o „lovitură de stat”. Această abordare sugerează o confuzie între decizia politică internă și hotărârea juridică.
Partidul se grăbește să emite un verdict înainte ca instanțele să își asume rolul, declarând dosarul politic și ancheta abuzivă, simultan cu afirmația că trebuie așteptată o sentință finală.
Prezumția de nevinovăție e selectivă?
Două poziții aparent contradictorii coexistă în discursul oficial.
AUR susține că Georgescu trebuie tratat ca nevinovat până la pronunțarea unei decizii definitive, un principiu corect.
Totuși, aceeași logică ar trebui aplicată și celorlalți actori din sistem. Nu este coerent să pretinzi prezumția de nevinovăție pentru liderul tău, dar să consideri vinovați anticipat procurorii și judecătorii. Această manevră depășește cadrul apărării juridice, intrând în domeniul propagandei.
La data de 22 septembrie, AUR a confirmat public că nu renunță la Georgescu, interpretând noul dosar ca pe o componentă a unei lovituri de stat.
Ironia proceselor multiple e evidentă!
George Simion a reiterat sprijinul său, chiar și după ce au apărut interceptări audio în care Georgescu îl menționa direct.
Ironia situației este accentuată de faptul că Georgescu este deja inculpat într-un alt proces legat de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Deși beneficiază de prezumția de nevinovăție, existența procesului este un dat. Reuters a observat că mai are două alte procese în desfășurare, dintre care unul privește tentativele de destabilizare din perioada post-alegerilor 2024.
Astfel, când AUR numește „lovitură de stat” tocmai acele investigații care caută să verifice dacă o astfel de tentativă a avut loc, se produce o răsturnare a realității.
Justiția nu e o marionetă!
Rețeaua din jurul figurii cunoscute ca „Profetul de Carton” nu a dispărut odată cu încheierea scrutinului din 2024, ci continuă să opereze în umbră.
Recent, Tribunalul București a respins cererea de arestare preventivă a lui Georgescu, dispunând control judiciar.
Această decizie arată că sistemul judiciar nu este o mașinărie controlată exclusiv politic, deoarece procurorii solicită măsuri, iar judecătorii le pot accepta sau respinge. Totuși, AUR continuă să se anticipeze asupra rezultatelor. Rusia rămâne un fundal pe care formațiunea refuză să-l abordeze cu seriozitate, menținând o continuitate politică, narativă și organizațională.
Este un exemplu clasic de inversare a acuzației, unde cel acuzat strigă „hoții” pentru a-și acoperi propria vulnerabilitate.