Cum afectează datoria publică bugetul?
Alexandru Nazare, propus să rămână ministru al Finanțelor în Guvernul Niculescu, a avertizat la audieri că România nu își poate permite noi cheltuieli permanente fără venituri care să le acopere. Bugetul pe 2027 trebuie construit pe estimări realiste, a spus oficialul, citat de Economedia.
El a atras atenția asupra presiunilor generate de datoria publică de 1,205 miliarde de lei, de obligațiile restante și de plățile pentru proiectele din PNRR. Tot acest lucru în condițiile în care statul trebuie să mențină deficitul în ținta de 6,2% din PIB în 2026 și să convingă agențiile de rating că poate continua consolidarea fiscală.
„Este important ca în discuțiile pe bugetul pe anul 2027 să nu discutăm despre cheltuieli permanente fără să avem surse permanente de venit sau fără economii echivalente. E o regulă de care avem nevoie în următorii ani”, a subliniat Nazare.
Declarația vine pe fondul unei situații macroeconomice tensionate. Nivelul ridicat al datoriei publice impune o prudență extremă în aprobarea oricărei cheltuieli noi. Analizatorii subliniază că presiunea asupra bugetului nu vine doar din datoria existentă, ci și din ritmul rapid al implementării PNRR, care generează o valoare mare de plăți iminente.
Ce trebuie să facă guvernul pentru rating?
Fără o sursă de venituri stabile, orice angajament nou riscă să devină o povară pentru generațiile viitoare.
Pentru a menține încrederea investitorilor și a agențiilor de rating, Guvernul trebuie să demonstreze o traiectorie clară de reducere a deficitului. Nazare sugerează că discuțiile bugetare trebuie să fie ancorate în date reale, evitând iluzia creșterii nejustificate a cheltuielilor.
Această abordare vizează nu doar echilibrul contabil, ci și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, asigurând că fiecare leu cheltuit are o sursă de acoperire clară.