Diviziune clară privind alegerile anticipate?
Opinia publică este împărțită în mod egal: 47% dintre români cer organizarea unui scrutin paralel, iar alte 47% se opun. Restul de 6% nu și-au exprimat încă o poziție.
În detaliu, 36% cred că impasul politic se poate rezolva doar prin vot, iar încă 11% susțin ideea, dar cu rezerve. Pe de altă parte, 26% rămân nehotărâți, iar 21% consideră că alegerile anticipate nu sunt soluția.
Românii percep drumul țării ca fiind greșit?
Conform sondajului, 79% dintre respondenți estimează că România se îndreaptă pe o traiectorie greșită. Doar 15% cred că lucrurile merg bine, iar 6% rămân neutri. Autorii studiului subliniază că această diferență accentuată între evaluările negative și cele pozitive reflectă un sentiment persistent de nemulțumire în societate.
Dacă alegerile ar avea loc duminică, rezultatele ar arăta astfel: AUR ar conduce cu 34% din voturi, urmat de PSD cu 25% și PNL cu 18%. USR ar obține 8%, iar UDMR 5%. La capătul inferior al clasamentului, S. O.
Proiecții electorale pentru duminica viitoare?
S. România ar avea 3%, în timp ce Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone, Acțiunea Conservatoare și SENS ar primi fiecare câte 2%. Restul de 1% ar merge către alte opțiuni.
Analiza comparativă cu datele din august arată că preferințele rămân relativ stabile. AUR menține 34%, PSD urcă ușor de la 24% la 25%, în timp ce PNL scade de la 20% la 18%.
USR coboară de la 10% la 8%. UDMR rămâne la 5%, S. O.
Comparativ cu luna august: stabilitate electorală?
S. România crește de la 2% la 3%, iar Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone stagnează la 2%. Acțiunea Conservatoare trece de la 1% la 2%, iar SENS ajunge la 2%.
Aceste variații minore indică o structură electorală stabilă, fără schimbări majore în loialitatea alegătorilor.
Metodologia sondajului!
Cercetarea a fost realizată între 16 și 22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul a fost selectat printr-o metodă probabilistică, multistadială și stratificată, garantând o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%.
Datele au fost colectate prin interviuri față în față, în mediul familial al respondenților, iar validarea demografică s-a bazat pe cele mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică.