# Cum a devenit Paks II un punct de tensiune între Moscova și Bruxelles?
În centrul atenției se află o dispută de amploare între Moscova și Bruxelles, cu repercusiuni pentru Ungaria și pentru viitorul energiilor nucleare în Europa.
Proiectul „Paks II”, un ambițios plan de expansiune a centralei nucleare din Ungaria, a fost inițial adjudecat în 2014 companiei ruse Rosatom. Această decizie a fost luată în perioada în care Viktor Orbán conducea guvernul ungar și fără a se desfășura o licitație publică. Valoarea totală a investiției a fost stabilită la aproximativ 12,5 miliarde de euro. În planul inițial, până la 10 miliarde de euro ar fi provenit dintr-un împrumut acordat de Rusia, iar restul sumei ar fi fost asigurat de statul ungar.
Pătratul de 2.000 de megawați al centralei existente se va mări cu doi noi reactoare, fiecare având o putere de 1.200 megawați. Aceasta ar permite Ungariei să-și satisfacă cererea energetică a populației și a industriei, consolidând în același timp legăturile economice dintre Budapesta și Moscova. Totuși, proiectul a întâmpinat întârzieri semnificative și a generat controverse legate de proceduri legale.
# Ce afirmă Moscova despre presiunea exercițată de Bruxelles?
În data de 12 octombrie, Ministerul Rusiei de Externe a anunțat că, potrivit informațiilor obținute de serviciul de spionaj extern al Rusiei (SVR), Ursula von der Leyen ar fi încercat să influențeze guvernul ungar să abandoneze cooperarea cu Rosatom. Conform declarațiilor SVR, președintele Comisiei Europene ar fi coordonat o campanie pentru a înlocui compania rusă cu un furnizor occidental. Serviciul de informații nu a prezentat dovezi publice care să confirmi implicarea directă a președintelui Comisiei Europene în această acțiune.
Moscova susține că, datorită barierelor birocratice și a reglementărilor stricte ale UE, companiile europene nu ar putea oferi Ungariei condiții comparabile cu cele oferite de Rosatom.
Potrivit autorităților ruse, înlocuirea constructorului rus ar avea un impact negativ asupra costurilor și eficienței viitoarei centrale, devenind „mai puțin eficientă și mai puțin sigură”. Totuși, rusia nu a furnizat date tehnice concrete care să susțină această afirmație.
# Cum leagă Moscova acest caz de scandalul Pfizer?
Pentru a întări acuzațiile, SVR face referire la disputele legate de contractele încheiate de Comisia Europeană cu compania americană Pfizer în timpul pandemiei COVID‑19. Aceste acorduri au generat controverse privind transparența negociilor și schimburile de mesaje dintre Ursula von der Leyen și conducerea Pfizer. Autoritățile ruse consideră că aceste exemple arată o posibilă cădere în interesul personal al președintelui Comisiei Europene în ceea ce privește proiectul Paks II.
Din perspectiva UE, există îngrijorări privind un eventual „blocaj” al investiției în proiectul nuclear de la Paks.
În această privință, se susține că Ursula von der Leyen ar avea un interes direct în înlocuirea Rosatom cu o companie occidentală, pentru a obține beneficii personale.
Acest lucru ar fi în contradicție cu principiile de neutralitate și transparență ale Uniunii Europene.
# Ce înseamnă acest proiect pentru Ungaria din punct de vedere politic și economic?
Pe lângă aceste acuzații, autoritățile europene au subliniat că, în contextul tensiunilor geopolitice dintre Rusia și vest, proiectul nuclear de la Paks reprezintă un punct de sprijin pentru securitatea energetică a Ungariei.
În plus, există temeri că schimbarea furnizorului ar putea compromite siguranța și eficiența operațională a centralei.
Păstrarea unui parteneriat strâns cu Rusia în domeniul energetic nu este doar o chestiune de economie, ci și de securitate națională pentru Ungaria. În prezent, centrala nucleare de la Paks este singura sursă nucleară a țării și joacă un rol esențial în asigurarea stabilității energiei electrice.
# Ce se întâmplă acum și ce lecții se pot trage din această situație?
În plus, investiția de 12,5 miliarde de euro reprezintă unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Europa centrală. În acest context, orice inițiativă de a schimba constructorul ar necesita o analiză atentă a costurilor, a timpului de execuție și a standardelor de siguranță. În plus, orice negociere ar trebui să fie transparentă și să respecte regulile UE privind achizițiile publice.
Astfel, Moscova continuă să conteste poziția Ursula von der Leyen privind proiectul nuclear de la Paks, susținând că o schimbare a contractorului ar genera costuri suplimentare și probleme de siguranță. În același timp, autoritățile europene se preocupă de potențialele conflicte de interese și de influența politică care ar putea afecta viitorul proiectului.
Indiferent de rezultat, acest caz subliniază complexitatea relațiilor dintre Rusia, UE și Ungaria în domeniul energiei nucleare și evidențiază nevoia de dialog și transparență în procesul decizional.