Ce poziție a adoptat Comisia Europeană în noiembrie 2022?
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis, în data de vineri, 2 octombrie, un comunicat prin care subliniază importanța documentului recent publicat de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, consacrat analizei climatului investițional din România pentru exercițiul financiar 2026. Autoritatea supremă a magistraților afirmă că acest raport consolidează ideea că sistemul de justiție din țara noastră funcționează independent de puterea executivă, evidențiind totodată eforturile substanțiale depuse de stat pentru eradicarea fenomenului corupțional.
Deși textul american recunoaște avântul luat de reformele interne, el nu ignoră existența unor fragilități persistente care necesită atenție.
Conform detaliilor furnizate de CSM, raportul american conține o afirmație explicită, redată în limba engleză, conform căreia „sistemul judiciar este independent de puterea executivă”. Această mențiune este considerată o validare externă a autonomiei instanțelor și a parchetelor față de guvernele succesive.
În paralel, documentul susține că România a realizat pași majori în direcția combaterii corupției, aliniindu-se astfel standardelor internaționale.
Referințele istorice includ și poziția adoptată de Comisia Europeană încă din luna noiembrie a anului 2022, când Bruxelles-ul a concluzionat că țara noastră a atins pragul de progres necesar atât în lupta împotriva corupției de mare amploare, cât și în modernizarea aparatului judiciar. Această evaluare favorabilă a dus la recomandarea formală de a suspenda Mecanismul de Cooperare și Verificare, instrument care a fost ulterior desființat oficial pe 15 septembrie 2023, marcând o etapă importantă în integrarea europeană a justiției românești.
Analiza percepției publice asupra integrității administrative se bazează pe date agregate din studiile economice ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) dedicate României în 2026, precum și pe rezultatele sondajului special Eurobarometru din 2025. CSM pune accentul pe contextul european al acestor cifre, oferind o perspectivă comparativă. Datele Eurobarometrului din 2025 relevă faptul că 75% dintre cetățenii din România considerau că corupția este un fenomen răspândit la scară largă. Acest procent se compara cu media Uniunii Europene, situată la 69%, plasând România pe același nivel statistic cu Republica Cehă.
S-au ameliorat indicatorii în Eurobarometrul 2026?
Totuși, este notabil faptul că 13 state membre ale UE înregistraseră valori superioare, ceea ce indică o problemă structurală la nivel comunitar.
Cele mai recente indicatori, proveniți din ediția 2026 a Eurobarometrului, arată o ușoară ameliorare, cu o valoare de 71% pentru România.
Această cifră se suprapune perfect cu media europeană actuală, de 71%, sugerând o convergență a percepției publice între țara noastră și restul blocului comunitar.
Un alt punct central al dezbaterii deschise de raportul american vizează impactul prescripției CSM menționează că a luat act de această preocupare externă, subliniind că problema a fost deja obiectul unor studii profunde din partea autorităților judiciare locale. Rezultatul acestei cercetări interne a fost Hotărârea nr. 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin acest act normativ, s-a efectuat o analiză detaliată, bazată pe date concrete extrase din dosarele existente, pentru a identifica cauzele reale care au generat prescripția într-un număr semnificativ de dosare.
Obiectivul principal al acestei analize a fost identificarea momentelor procedurale critice și a factorilor instituționali care au contribuit la expirarea termenelor legale. Prin acest demers, CSM dorește ca discuțiile publice și evaluările făcute de partenerii externi să se bazeze pe fapte obiective și pe o imagine completă a parcursului cauzelor, evitând generalizările nejustificate.
Totuși, raportul american atrage atenția și asupra nerespectării jurisprudenței Curții de Casație și Justiție (ÎCCJ) în materie de prescripție, aspect semnalat ca fiind o vulnerabilitate care necesită corectare pentru asigurarea unității de drept.